Marea Britanie va recunoaște statul palestinian dacă „situația îngrozitoare din Gaza” nu se încheie, declară premierul Starmer
Recunoașterea implică acceptarea suveranității și independenței Palestinei în granițele anterioare războiului din 1967, adică Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est.
Articol de Mihai Gabriel Bogdan, Publicat: 29 Iulie 2025, 19:50 • Actualizat: 29 Iulie 2025, 20:42
Premierul britanic a declarat, marți, că Regatul Unit va recunoaște oficial statul Palestina în luna septembrie, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului în Fâșia Gaza și nu face pași concreți către o pace durabilă.
Keir Starmer a convocat o reuniune de cabinet în regim de urgență, rară pentru perioada verii, pentru a discuta despre criza din enclava palestiniană.
Liderul guvernului de la Londra le-a transmis miniștrilor că Marea Britanie va recunoaște statul Palestina înainte de Adunarea Generală a ONU, „dacă guvernul israelian nu ia măsuri substanțiale pentru a pune capăt situației îngrozitoare din Gaza, nu ajunge la un acord de încetare a focului, nu garantează că nu va exista nicio anexare în Cisiordania și nu se angajează într-un proces de pace care să conducă la o soluție bazată pe două state”, notează Euronews.
Anunțul lui Keir Starmer vine la aproape o săptămână după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va recunoaște oficial statul palestinian la Adunarea Generală a ONU din septembrie.
Liderul de la Paris a postat o scrisoare adresată președintelui palestinian Mahmoud Abbas pe rețeaua X, alături de un mesaj: „Poporul francez dorește pace în Orientul Mijlociu. Depinde de noi, francezii, împreună cu israelienii, palestinienii și partenerii noștri europeni și internaționali, să demonstrăm că este posibil.”
Franța va deveni prima țară din G7 și primul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care recunoaște Palestina, alăturându-se celor 147 de state membre ONU care au făcut deja acest pas.
Recunoașterea implică acceptarea suveranității și independenței Palestinei în granițele anterioare războiului din 1967, adică Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est.
Criză umanitară severă
Situația din Gaza a generat un val de critici internaționale asupra acțiunilor Israelului în timpul războiului care durează de 21 de luni, în special după apariția imaginilor cu copii palestinieni subnutriți și răspândirea pe scară largă a informațiilor despre decese din cauza foametei.
Organismul global principal pentru crize alimentare a avertizat marți că în Gaza se desfășoară o foamete în toată regula, anticipând „decese pe scară largă” dacă nu se intervine urgent.
„Scenariul cel mai grav – foametea – se desfășoară chiar acum în Gaza”, arată o alertă emisă de Clasificarea Fazei de Securitate Alimentară Integrată (IPC), sprijinită de ONU.
„Dovezi tot mai numeroase indică o răspândire a foametei, malnutriției și bolilor, care duc la o creștere a deceselor legate de lipsa hranei. Dacă nu se intervine acum, urmează un dezastru umanitar în mare parte din Fâșia Gaza”, se precizează în mesaj.
Deși alerta nu echivalează cu o declarație oficială de foamete, IPC a anunțat că va efectua analize suplimentare „fără întârziere”.
O zonă este declarată în foamete când cel puțin 20% dintre gospodării suferă de lipsă extremă de hrană, peste 30% dintre copiii sub cinci ani sunt grav subnutriți, iar doi adulți sau patru copii la fiecare 10.000 de locuitori mor zilnic din cauza foametei sau a malnutriției.
Până acum, foametea a fost declarată oficial doar în Somalia (2011), Sudanul de Sud (2017 și 2020) și în regiuni din Darfurul de Vest (2023).
Alerta actuală arată că în mare parte din Gaza s-au atins pragurile critice pentru consumul de alimente, iar în Gaza City, pentru malnutriție severă.
Critici internaționale la adresa măsurilor Israelului
Israelul a restricționat accesul ajutoarelor pe toată durata războiului. În martie, a întrerupt complet livrarea de bunuri, inclusiv combustibil, alimente și medicamente, în încercarea de a forța gruparea islamistă Hamas să elibereze ostaticii rămași în urma atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului.
Statul evreu acuză în mod repetat Hamas că profită de ajutorul umanitar în scopuri militare, acuzație pe care gruparea o neagă.
Măsurile au fost parțial relaxate în luna mai, iar Israelul a introdus un nou sistem de livrare a ajutoarelor, susținut de SUA, dar acesta este îngreunat de violență și haos.
Organizațiile umanitare tradiționale conduse de ONU acuză armata israeliană că impune restricții și că jafurile asupra convoaielor afectează grav distribuirea ajutoarelor.
IPC estimează că 88% din Fâșia Gaza este sub control militarizat sau sub ordine de evacuare.
„Accesul oamenilor la hrană este acum extrem de periculos și complet imprevizibil”, avertizează raportul.
În timp ce Israelul susține că nu limitează numărul camioanelor cu ajutoare, organizațiile umanitare spun că măsurile actuale sunt insuficiente pentru a opri foametea în creștere.
Într-un comunicat, organizația Medici Fără Frontiere (MSF) a calificat aruncarea ajutoarelor din aer drept „ineficientă și periculoasă”, afirmând că acestea furnizează mult mai puțin decât camioanele terestre.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „nimeni nu moare de foame în Gaza”, și că ajutoarele furnizate sunt suficiente, „altfel, nu ar mai exista palestinieni în viață acolo”. Armata a respins luni ceea ce a numit „acuzații false privind foametea deliberată din Gaza”.
Totuși, principalul aliat al Israelului pare să nu mai susțină această versiune.
Luni, președintele SUA a contrazis poziția israeliană, afirmând că în Fâștia Gaza există „foamete reală”.
Aflat într-o vizită în Scoția, Donald Trump a anunțat că SUA vor organiza centre de distribuție a alimentelor fără garduri sau bariere, și a sugerat că Israelul ar putea face mai mult pentru a facilita accesul umanitar.
Într-un comunicat separat emis marți, Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a anunțat că peste 60.000 de palestinieni au murit în războiul din Gaza. Cifrele nu fac distincție între combatanți și civili.
De cealaltă parte, armata israeliană a anunțat că aproape 900 de soldați israelieni au fost uciși de la începutul războiului.













