Un raport Alliance4Europe a dezvăluit, recent, existența unor rețele rusești sofisticate care au încercat să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Operațiunile, desfășurate sub o coordonare externă atentă, au inclus campanii de dezinformare, infiltrări și furturi de identitate – tactici menite să submineze încrederea publicului în presa independentă și în guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

Jurnaliști români, victime ale furtului de identitate

Potrivit raportului Alliance4Europe, elaborat de o echipă de 16 cercetători și jurnaliști europeni, operațiunea – denumită Storm-1516 – a fost lansată în august 2023. Vizate au fost mai multe state din regiune, inclusiv Republica Moldova, România și Ucraina.

În centrul acestor acțiuni s-au aflat site-uri false care imitau publicații reale, folosind nume, fotografii și semnături ale unor jurnaliști români cunoscuți.

Printre cei afectați se numără Marina Constantinoiu, editor la Digi24.ro și profesor la Facultatea de Jurnalism din București.

„Ne-am trezit că suntem <<autorii>> a zeci și poate sute de articole apărute pe site-uri fake, menite să discrediteze președinta Republicii Moldova, partidul de guvernământ și, în final, Republica Moldova în ochii aliaților săi occidentali. Este o campanie cu bătaie lungă, parte a unui plan amplu de manipulare”, a declarat jurnalista pentru Radio România Actualități.

Pentru a conferi legitimitate acestor site-uri, autorii au folosit denumiri care imitau publicații reale – precum HotNews24 sau adevărulnet.ro – și au răspândit conținut generat automat cu ajutorul inteligenței artificiale, amplificat ulterior pe rețele sociale de influenceri și conturi false.

„Astfel, jurnaliștii devin unelte într-un război hibrid. Sunt legați de mâini și de picioare, transformați în instrumente de manipulare fără voia lor”, a punctat Marina Constantinoiu în emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

O problemă greu de sancționat

Lipsa unor reglementări clare și a unei instituții competente complică reacția în fața acestor abuzuri.

„România nu are o autoritate care să aibă în jurisdicție acest tip de situație. E foarte greu să demonstrezi că nu tu ești autorul articolelor false care îți poartă semnătura și fotografia”, explică jurnalista.

La Chișinău, presa independentă documentează de mai mulți ani mecanismele de propagandă și influență rusească.

Natalia Zaharescu, jurnalistă de investigație la Ziarul de Gardă, a realizat mai multe anchete sub acoperire, dezvăluind rețele finanțate de oligarhul Ilan Șor, considerat un vector al intereselor Moscovei.

În 2022, ziarista și colegii ei au arătat cum protestele anti-guvernamentale erau alimentate cu bani proveniți din surse obscure. O investigație ulterioară, intitulată "În slujba Moscovei", a expus fluxurile financiare rusești și tentativa de a compromite referendumul pro-european din 20 octombrie 2025.

„Am documentat cum se formează o adevărată armată digitală de troli, coordonată de la Moscova, cu scopul de a influența votul și de a decredibiliza presa independentă”, explică Natalia Zaharescu.

După publicarea acestor materiale, jurnaliștii au fost ținta amenințărilor și presiunilor directe. „Este o încercare constantă de a discredita ideea însăși de presă liberă”, adaugă Zaharescu.

Presa, scut al democrației

Atât jurnaliștii români, cât și cei moldoveni atrag atenția că războiul hibrid devine tot mai rafinat, iar dezinformarea, tot mai greu de detectat.

„Cred că războiul se va perfecționa în metodele diabolice și vom afla despre astfel de operațiuni și în alte state”, avertizează Marina Constantinoiu.

În fața acestor provocări, jurnaliștii consideră că încrederea în presa verificată, documentată și responsabilă trebuie reconstruită.

„Jurnalistul își culege informațiile de la fața locului, le verifică, își asumă fiecare cuvânt. În momentul în care presa de investigație ar abdica în fața propagandei, ar fi echivalent cu o abdicare în fața răului și o lovitură directă asupra democrației”, conchide Marina Constantinoiu.