Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a transmis joi, 20 august, că noul Cod al urbanismului vizează o abordare preventivă, bazată pe monitorizarea stării construcţiilor, dar şi dezvoltarea sustenabilă a localităţilor.

„Prin noile reglementări, am pus bazele unei reforme care schimbă modul în care privim dezvoltarea localităţilor. Siguranţa construcţiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viaţă, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafeţe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spaţii verzi şi servicii publice care să crească în acelaşi ritm cu localităţile unde trăim”, a declarat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila.

Noile reglementări urmăresc o abordare preventivă, bazată pe monitorizarea stării construcţiilor, responsabilizarea administratorilor şi planificarea dezvoltării localităţilor în raport cu nevoile reale ale comunităţilor, se precizează în comunicat.

„Pentru clădirile de interes public, precum şcoli, spitale, centre culturale şi alte imobile destinate serviciilor publice, accentul este pus pe prevenţie, mentenanţă şi evaluarea tehnică a construcţiilor, astfel încât eventualele vulnerabilităţi să poată fi identificate înainte de a deveni riscuri pentru utilizatori”, a transmis MDLPA, potrivit Agerpres.

De asemenea, conform actului normativ, mobilitatea, infrastructura, protecţia mediului şi calitatea spaţiului urban vor fi prioritare.

Ce trebuie să urmărească planificarea urbană

Planificarea urbană trebuie să urmărească: Dezvoltarea transportului public şi a mobilităţii durabile, crearea unor condiţii favorabile deplasărilor pietonale şi cu bicicleta, protejarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, corelarea noilor dezvoltări cu infrastructura existentă şi cea planificată, limitarea dezvoltărilor dezechilibrate, îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiilor în care trăiesc cetăţenii.

„Autorităţile administraţiei publice locale au, astfel, un rol esenţial în adaptarea reglementărilor locale la obiectivele stabilite prin noul cadru legislativ în aşa fel încât dezvoltarea unui cartier să nu mai fie evaluată exclusiv prin numărul şi dimensiunea clădirilor care pot fi construite, ci şi prin calitatea spaţiului public, accesul la transport, infrastructură şi servicii, precum şi prin impactul asupra mediului şi comunităţii”, a evidenţiat ministerul.

Citește și: Indexul de Atractivitate Urbană 2026: Braşov şi Cluj-Napoca se mențin pe primele două locuri în topul celor mai atractive oraşe pentru locuire