Miniştrii Apărării din ţările membre NATO s-au reunit la Bruxelles, miercuri, 15 octombrie, atât pentru a îmbunătăţi riposta Alianţei în urma mai multor incursiuni ruseşti în spaţiul aerian european, cât și pentru a analiza modalităţile de consolidare a sprijinului lor pentru Ucraina.

La sosirea la sediul NATO, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a încurajat ţările europene şi Canada să contribuie mai mult la sprijinul pentru Ucraina, în cadrul programului PURL. Această iniţiativă ce a fost lansată de Statele Unite ale Americii permite Kievului să cumpere arme americane finanţate de europeni.

„Pacea se obţine când eşti puternic, nu când foloseşti fraze măreţe sau dai lecţii. Se obţine când ai capacităţi reale şi solide pe care adversarii le respectă”, a declarat Pete Hegseth, potrivit Agerpres.

În ciuda presiunilor de a contribui la acest program, Franța refuză momentan să se implice. Noua titulară a Ministerului francez al Apărării, Catherine Vautrin, care participă miercuri pentru prima dată la o reuniune a NATO, nu a abordat subiectul la sosirea sa la Bruxelles.

„Sper să rămâneţi mai mult timp (în funcţie, n.r.)”, i-a spus Mark Rutte fără ironie, prezentându-i-l pe Pete Hegseth, în contextul în care predecesorul ministrului francez al Apărării, Bruno Le Maire, a fost în funcție doar pentru o zi, între 5 şi 6 octombrie.

Miniștrii NATO vor să analizeze cum pot răspunde mai ferm provocărilor Rusiei

De asemenea, miniștrii NATO vor să analizeze modalităţile în care Alianţa ar putea să răspundă într-un mod mai ferm la noile provocări reprezentate de dronele Rusiei.

„Cum putem face mai mult pentru a proteja NATO împotriva acestor noi evoluţii”, a explicat secretarul general Mark Rutte, miercuri, 15 octombrie, referindu-se la principala temă de pe agenda reuniunii.

Intruziunea a aproximativ 20 de drone ruseşti în spaţiul aerian al Poloniei în septembrie a obligat NATO să doboare trei dintre ele, o premieră de la crearea organizaţiei în anul 1949. Câteva zile mai târziu, avioane de vânătoare NATO au escortat trei bombardiere MiG-31 ruseşti în afara spaţiului aerian al Estoniei, după o intruziune care a durat 12 minute, stabilind un record.

Această reacţie de urgenţă a fost urmată de lansarea operaţiunii „Eastern Sentry/ Santinela Estică” pentru a consolida supravegherea flancului estic al Alianţei Atlanticului de Nord.

Însă, mai multe ţări apreciază că este necesar să se facă mai mult pentru a îmbunătăţi răspunsul, disponibilizând mai multe mijloace, potrivit unor diplomaţi.

În acest sens, NATO intenţionează să-şi rafineze regulile de angajament, conferind mai multă flexibilitate comandamentului său militar. Ideea este de a simplifica regulile care se bazează pe sisteme diferite şi care limitează uneori capacitatea de acţiune a comandamentului militar al NATO.

„Când lucrurile se complică, când avioanele F-35 sunt în zbor, trebuie să vă asiguraţi că toată lumea înţelege clar care sunt regulile”, a explicat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans.

Uniunea Europeană, ai cărei miniştri ai Apărării se vor reuni miercuri seara după reuniunea NATO, a propus crearea unui zid anti-drone pentru a face faţă acestei probleme.

NATO este favorabil ideii, a asigurat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, adăugând că aceasta trebuie să se facă în bună înţelegere cu Alianţa Nord-Atlantică. NATO trebuie să o pună în practică şi să indice Uniunii Europene ce trebuie făcut, a afirmat un diplomat.

Miniştrii Apărării din cadrul NATO se vor întâlni, la rândul lor, cu omologul lor ucrainean, Denis Şmîgal, pentru un dineu de lucru şi o reuniune a Grupului de contact privind Ucraina. Va fi o ocazie pentru ministrul ucrainean de a reaminti ţărilor Alianţei necesitatea de a consolida sprijinul pentru ţara sa.

În cadrul programului PURL, Kievul a primit deja două tranşe de ajutor în valoare de aproximativ două miliarde de dolari din partea Ţărilor de Jos şi mai multor state scandinave.

Germania şi Canada s-au angajat să finanţeze încă două tranşe, fiecare cu 500 de milioane de dolari, iar Kievul speră că încă două tranşe vor fi încheiate în curând. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evocat miercuri noi anunţuri.

Preşedintele american Donald Trump ia în considerare să permită livrarea de rachete Tomahawk cu rază mai lungă de acţiune către Ucraina şi urmează să se întâlnească vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Această decizie vine de la Casa Albă, dar considerăm că armele cu rază lungă de acţiune sunt esenţiale pentru Ucraina şi ar avea un impact clar”, a declarat miercuri ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen.

Citește și: Ministrul german de Externe: Rusia doreşte să ne testeze hotărârea, zilnic. Suntem uniţi cu România și Polonia