Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, speră ca actuala turbulență politică să nu blocheze parcursul mecanismului european SAFE, despre care a spus că este unul de cele mai ambiţioase programe pe care le-a desfășurat România.

Achiziţiile de echipamente militare şi armament prin mecanismul european SAFE marchează un moment cheie pentru România. Este disponibilă o sumă de peste 16 miliarde de euro - bani ce ar urma să fie investiţi rapid, atât în industria naţională de apărare, cât şi în consolidarea capabilităţilor Armatei României.

Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă ce permite semnarea contractelor de achiziţie, termenul limită fiind 30 mai. În acest context, ministrul Apărării Naţionale a cerut şi convocarea Parlamentului.

„Nu suntem gata de a semna aceste contracte, pentru că mai sunt două hopuri”

„Ar fi o mare pierdere pentru România să nu. S-a muncit în ultimele şase luni pe toate palierele şi acum suntem aproape gata de a finaliza munca de o jumătate de an a tuturor echipelor. Sunt 9,6 miliarde de euro pentru Armată, suma până la 16 este pentru Transporturi şi pentru Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii.

Nu suntem gata de a semna aceste contracte, pentru că mai sunt două hopuri. Unul este o decizie a CSAT, după care este o trecere prin Parlament a acestor programe. Am încercat să facem acest parcurs în cel mai transparent mod cu putinţă, fără să fie confidenţiale lucrurile, cu publicare pe site-ul Ministerului Apărării, cu dezbatere în comisii, în Parlament.

E unul de cele mai ambiţioase programe pe care România l-a desfăşurat. Sunt 21 de programe de înzestare care au apărut şi au fost lucrate şi rulate doar în ultimele şase luni de zile. E o etapă, o treaptă majoră de înzestare a Armatei Române şi dincolo de înzestare, observaţia mea e că e pentru primele dăţi când cu adevărat să face localizare pe teritoriul naţional.

Dacă acum două săptămâni am trecut prin Guvern o hotărâre care stingea obligaţiile de localizare pentru contractele din 2022 - şi surprins am fost să văd că în 2022 localizarea presupunea primirea unei donaţii de produse din afara României, astea erau condiţiile de localizare atunci.

Acum localizare înseamnă fabrici în România, înseamnă producţie în unele dintre capacităţile din industria naţională de apărare, înseamnă licenţe pentru produse de ultimă generaţie care sunt transferate în România şi asta este sinergia ideală în care, pe lângă înzestarea Armatei Române, dezmorţim un pic ce înseamnă industrie naţională de armament.

Pentru că foarte deschis trebuie să vorbim - Armata Română nu are nevoie doar de a cumpăra şi de a băga în stoc, ci are nevoie, în caz de conflict, de a avea capacitate să-şi producă pe teritoriul naţional”, a spus ministrul, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Sper ca această turbulenţă politică să nu blocheze acest parcurs al SAFE”

Ministrul Apărării a adăugat că speră ca actuala turbulență politică să nu blocheze parcursul SAFE și că ar trebui să existe o responsabilitate transpartinică pentru ca acest proiect să meargă mai departe.

„Eu cred că este responsabil să ne uităm nu doar la a obţine produse, ci şi la a avea capacitatea să le producem pentru a fi acoperiţi pe deplin în orice fel de situaţie, şi cel puţin pentru o bucată care este prinsă în aceste proiecte SAFE, lucrurile astea se vor întâmpla.

Sper ca această turbulenţă politică să nu blocheze acest parcurs al SAFE, ar trebui să existe o responsabilitate transpartinică pentru ca acest proiect să meargă mai departe, dar politica are tot felul de situaţii, şi raţionale, şi iraţionale, şi ne uităm un pic, eu mă uit un pic îngrijorat la parcursul acesta, ca nu cumva, pe ce s-a muncit contracronometru în ultimele luni, să înceapă să fie blocat în cele două-trei zile de diverse ambiţii politice”, a spus oficialul.

Dacă nu este respectat termenul-limită, România pierde proiectele

De asemenea, Radu Miruță a spus că dacă nu este respectat termenul-limită, 30 mai, România pierde proiectele. În prezent, sunt 11 proiecte individuale, 10 proiecte sunt pe achiziţii în comun - proiectele care sunt individuale României, adică nu facem achiziţii în comun cu alte ţări pentru aceste proiecte, ce sunt cumva personalizate pentru înzestrarea Armatei Române, acelea trebuie finalizate până pe 31 mai.

„Nu se face dezmorţirea întregii industrii naţionale de armament doar cu proiectele astea din SAFE, însă dacă vor apărea cinci, şase, şapte capacităţi noi, este mult mai mult decât s-a întâmplat în ultimii 30 de ani.

Despre localizarea şi despre condiţiile de producere în România se ocupă Ministerul Economiei, Ministerul Apărării doar a publicat şi a transmis care sunt criteriile tehnice, cum trebuie să arate produsele, unde se vor face aceste produse, ce procent din produsele acestea se vor face în România.

Este o activitate care a fost desfăşurată între Ministerul Economiei şi Cancelaria Primului-Ministru, dar evident că, venind de la Ministerul Economiei, uitându-mă interesat ca Armata Română să aibă aceste produse desfăşurate şi produse şi pe teritoriul României, am urmărit acest parcurs şi estimarea mea este că undeva la 60% din produsele care vor înzestra Armata Română pe achiziţii individuale se vor produce în România efectiv”, a adăugat ministrul.

Radu Miruță a explicat că procesul este gestionat de Cancelaria prim-ministrului, conform Ordonanţei de Urgenţă 62 pe 2025 este interacţiune între Armată, Economie, Cancelarie, Ministerul de Interne.

„Noi practic contribuim în acest grup cu criteriile tehnice, aşa-numitele criterii operaţionale. Spunem cum trebuie să arate şi ce condiţii trebuie să îndeplinească produsele pe care militarii români le vor utiliza, urmând ca celelalte entităţi, cancelarea prim-ministrului şi Ministerul Economiei să se întrebuinţeze pentru a aduce ArmateI Române aceste produse.

Însă, dincolo de acest grup de lucru, întregul proiect este supus deciziei CSAT. După decizia CSAT, pentru care trag speranţă să se încheie astăzi, va merge în Parlament, unde Parlamentul va aproba sau nu va aproba pe ce s-a muncit până acum. Noi suntem transparenţi complet, răspundem la orice fel de întrebare, e, cred că, unul dintre cele mai transparente proiecte de înzestrare ale Armatei Române din ultimii ani”, a adăugat Radu Miruță.

„Avem o metodă pe care n-am avut-o în ultimii 15 ani”

În plus, ministrul Apărării a subliniat faptul că România are în prezent o metodă pe care nu a mai avut-o în ultimii 15 ani - să poată accesa niște bani cu dobândă de 33,5%, pentru care 10 ani are perioadă de graţie şi alţi 40 de ani perioadă în care trebuie să ramburseze acest împrumut.

„Dacă vă gândiţi la valoarea inflaţiei de astăzi, raportat la dobânda de 33,5%, pe care începem să o plătim după următorii 10 ani, practic, este acoperită doar de inflaţie în primii ani de zile.

Mai mult decât atât, ne dă posibilitatea să dezmorţim producţia locală în interiorul ţării şi, practic, atingem trei obiective: unul de a accesa avantajos un instrument financiar, doi - de a înzestra într-o perioadă foarte scurtă de timp Armata Română şi trei - de a face asta trecând banii prin producţia din România”, a explicat ministrul.

Citește și: Ministrul Apărării: Vor fi pierduți banii dacă nu vor fi semnate până pe 31 mai programele de achiziţie individuale din SAFE