Ministrul Burduja, la RRA: "Avem un interes strategic pentru stocarea energiei în baterii"
Țările Uniunii Europene sunt dependente de tehnologia asiatică. România negociază cu SUA să dezvolte o tehnologie nouă.
Publicat: 14 Februarie 2024, 09:41 • Actualizat: 14 Februarie 2024, 11:03
România va putea beneficia de cea mai nouă tehnologie de producţie a bateriilor de ultimă generaţie produse de Lockheed Martin, companie americană de top în domeniile aerospaţial, militar şi energetic.
GridStar Flow este o soluţie inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru diverse aplicaţii utilitare, comerciale, industriale şi militare.
O scrisoare de intenţie în acest sens a fost semnată în Statele Unite ale Americii de ministrul Energiei, care a discutat cu oficialii americani şi despre proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul reactoarelor modulare mici, energia eoliană offshore, repornirea producţiei de apă grea şi energia geotermală.
"În România, avem un interes strategic de dezvoltare a producţiei de baterii, de stocare a energiei în baterii din mai multe motive. Pe de o parte, sistemul nostru energetic naţional acomodează o pondere tot mai mare de producţie de energie regenerabilă solar-eolian. Această energie are o proprietate, ea este prin definiţie o producţie intermitentă şi, când bate soare soarele, când bate vântul, avem energie. Dacă nu bat, nu avem energie! De aceea, pentru a putea asigura o energie sigură şi disponibilă cât mai mult timp şi la consumatorul final, trebuie să avem şi partea de stocare în baterii. Acesta e primul argument. Al doilea este că, în general, tehnologiile de baterii sunt dependente de Asia, în mod special de China, şi nu doar România, ci aici toată Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au un interes strategic să decupleze aceste lanţuri de producţie de zona asiatică, de China în mod special, pentru a putea fi cu adevărat independenţi din punct de vedere energetic şi din punct de vedere al producţiei. Acum, această tehnologie Lockheed Martin este de ultimă generaţie. Sunt baterii care nu depind de minerale, de materii prime critice, cum sunt ele numite. De asemenea, pe acea piaţă dominaţia Chinei este semnificativă în zona Africii, şi nu numai. Şi, cu atât mai mult, avem şansa să putem produce aceste baterii în România, repet, fără a depinde de alţii şi în colaborare cu partenerii noştri strategici americani", a spus ministrul Energiei, invitatul dimineții de miercuri în rubrica "Apel matinal" de la Radio România Actualități.
"Sunt nişte baterii speciale care sunt extrem de prietenoase cu mediul. Este cealaltă proprietate a acestui produs inovator marca Lockheed Martin. Deci, sunt mult mai uşor de reciclat, de procesat şi, cu siguranţă, şi din perspectiva standardelor de mediu, ele îndeplinesc criteriile cele mai stricte", a adăugat Sebastian Burduja.
"Programul nuclear românesc trebuie accelerat şi, bineînţeles, prioritizat. El include două dimensiuni: reactoarele de mari dimensiuni, cele de la Cernavodă, bazate pe tehnologia canadiană CANDU, unde avem, pe de o parte, retehnologizarea unităţii unu, cu graficul stabilit 2027-2029, şi reactoarele trei şi patru, punere în funcţiune 2031, respectiv 2032. Şi, bineînţeles, programul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, cu un prim site candidat identificat, evaluat deja, în baza unui grant oferit de autorităţile americane, saitul de la Doiceşti, care vizează tocmai reconversia unui foste termocentrale bazate pe cărbune, prin aceste reactoare modulare de nici dimensiuni. Scopul vizitei a fost tocmai acesta, să lămurim această tehnologie NuScale, pe care România a mizat, şi avem garanţia părţii americane şi a reglementatorului din America, această comisie nucleară de reglementare în ACEEE, care ne-a spus foarte clar este cea mai matură tehnologie de reactoare modulare de mici dimensiuni, sunt în grafic pentru certificarea tehnologiei anul viitor, la mijlocul anului viitor, şi, practic, se intră în linie dreaptă inclusiv pentru proiectul de la Doiceşti, în orizontul 2029 punere în funcţiune (...) Pentru unităţile trei şi patru există un stoc important de apă grea acoperitor. România a produs o cantitate suficientă, însă în anii în care această uzină de apă grea funcţiona. Noi am semnat şi un memorandum cu canadienii de la Ontario Power Generation, care folosesc de asemenea apă grea pe aceeaşi tehnologie CANDU. Este agentul de răcire pentru aceste reactoare de tip CANDU. Ei urmează să vină în România şi să evalueze situaţia de la faţa locului şi ce se poate reporni pe termen scurt; şi, de asemenea şi partea americană este interesată să susţină această investiţie. De altfel, această apă grea este tot mai folosită în noile ecrane de tip OLED, deci în dispozitive de tipul televizoarelor sau alte ecrane. Dar o altă investiţie conexă şi foarte importantă se întâmplă tot în România, cu sprijin corean de data aceasta, este o staţie de detritiere. Prin scoaterea tritiului din apa grea care circulă pentru răcirea reactoarelor, este practic produs combustibilul care este principalul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, cele dezvoltate în cadrul marelui proiect ITER, la care participă foarte multe state din lume, bineînţeles, inclusiv Statele Unite, state europene, şi care promite să rezolve problema energetică a omenirii pe termen lung", a subliniat ministrul.