Ministrul Economiei, despre șantierul de la Mangalia: Este un exemplu în care statul şi-a bătut joc de el însuși
„Încercăm să vedem pe cât posibil ca prin aceste achiziţii care se vor face prin programul de finanţare SAFE să îndreptăm comenzi spre a se face în acest şantier, astfel încât pachetul cu comenzi adăugate peste un şantier cu datorii, faptul că are comenzi asociate să devină mai atractiv pentru investitori în această platformă”, a spus ministrul Economiei.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 07 Octombrie 2025, 11:34 • Actualizat: 07 Octombrie 2025, 11:34
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a spus marți, 7 octombrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că situația șantierului de la Mangalia este un exemplu în care statul și-a bătut joc de el însuși, acceptând unele decizii în dezavantajul său. Oficialul a vorbit și despre soluția pe care o vede posibilă.
Potrivit ministrului, aceste decizii au condus la situația unei companii cu datorii de 207 milioane de euro, din care partenerul statului român revendică 170 de milioane.
„Ei bine, imaginaţi-vă că o companie care are datorii de 207 milioane şi pe nişte documente valoarea de lichidare este 87 de milioane nu este foarte atractivă pentru un investitor. Un investitor să vină să ia o companie care valoarează de trei ori mai puţin decât datoriile nu pare foarte atractiv.
Ce urmăresc eu în timpul în care nu pot să nu mă uit la faptul că e cel mai mare şantier naval din Europa, nu pot să nu realizez faptul că e poziţionat strategic cu ieşirea la Marea Neagră într-o ţară membră NATO, încercăm să vedem pe cât posibil ca prin aceste achiziţii care se vor face prin programul de finanţare SAFE să îndreptăm comenzi spre a se face în acest şantier, astfel încât pachetul cu comenzi adăugate peste un şantier cu datorii, faptul că are comenzi asociate să devină mai atractiv pentru investitori în această platformă”, a spus ministrul.
Ministrul Economiei, despre o posibilă soluție
De asemenea, ministrul Economiei a spus că în prezent, investitorii vor să ia şantierul pe nimic, și că nu poate accepta acest lucru, deoarece acesta poate deveni atractiv.
Concret, potrivit ministrului, soluția ar fi reprezentată de niște comenzi foarte avantajoase, astfel încât şantierul cu datorii să compună un pachet care să-l facă mai atractiv pentru investitori.
„Un investitor să vină să spună: Nu vreau să preiau şantierul cu datorii, dar m-ar interesa să-l preiau cu datoriile existente, având în vedere că aici, cu siguranţă, voi avea comenzile A, B, C, D din partea Armatei Române", a spus Radu Miruţă, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Trebuie să ne uităm realist ce putem lipi de industria naţională de apărare”
Totodată, ministrul Economiei a spus că din programul SAFE, prin care România poate accesa aproape 17 miliarde de euro, pentru Armată ar fi disponibilă suma de aproximativ 11 miliarde de euro, iar restul pentru infrastructură asociată.
„Adică există planuri de mobilizare, armata are nevoie să-şi mute dispozitive dintr-o parte în cealaltă şi trebuie să treacă pe nişte poduri, pe nişte drumuri care trebuie şi ele ramforsate pentru a suporta aşa ceva. Strict pentru Armată sunt vreo 11 miliarde, însă aici sunt două aspecte.
Un aspect este că trebuie ca sumele astea să le lipim pe cât de mult se poate de industria naţională de apărare, din motive şi strategice şi economice, te interesează să faci muniţie, nu poţi să faci muniţie strategic într-o altă ţară decât în ţara pe care ai nevoie să o aperi cu muniţia asta.
În acelaşi timp, trebuie să conştientizăm o altă realitate. Armata Română are nevoie de echipamente de dotare de ultimă generaţie, că e absolut normal. Să faci echipamente de ultimă generaţie cu o industrie de apărare în care de vreo 30 de ani nu s-au investit bani deloc, este o discrepanţă. Nu te poţi duce în nişte fabrici în care a început să crească vegetaţia prin unele hale, în loc să existe linie de producţie modernă, există copaci, cerând ca acolo, într-o lună de zile, să se facă, nu ştiu, cu inteligenţa artificială, coordonare de drone.
Trebuie să ne uităm realist ce putem lipi de industria naţională de apărare, în sensul că sunt entităţi de tehnologie avansată, companii care sunt interesate să tragă aceşti bani din SAFE, pentru faptul că avem nevoie ca aceste lucruri să se întâmple pe teritoriul României, îi ducem înspre fabricile noastre care au o eficienţă şi o situaţie de management funcţional acolo. Asta este o modalitate prin care e singura şansă să mai dezmorţim un pic din industria de apărare din România, care în ultimul an a fost văduvită de investiţii”, a mai spus ministrul.
„Mă interesează să atragem banii din SAFE, însă în condiții comerciale avantajoase”
Radu Miruță a adăugat că se pot face investiții, pe alocuri, iar provocarea lui este să fie făcute cât mai multe. Ministrul a subliniat că până la sfârșitul lunii noiembrie trebuie să fie încheiate toate aceste contracte.
„Vedeţi dumneavoastră, nu e suficient să facem o ştire că nu ştiu ce fabrică nouă a venit în România, dacă nu ne uităm foarte atent la condiţiile comerciale prin care acea fabrică vine în România, că am mai văzut exemplul cu Damen, cu şantierul de la Galaţi şi cu firme din astea care s-au tot derulat în ultimii 30 de ani în România, vine câte un investitor, se lipeşte de industria naţională, o pune pe aia pe butuci, după aceea pleacă dând statul în judecată.
Adică pe mine mă interesează să atragem banii ăştia din SAFE, cât de mult se poate, însă în nişte condiţii comerciale avantajoase şi corecte, pentru că acest SAFE nu sunt bani gratis, sunt bani cu împrumut, pe care România trebuie să-i returneze la un moment dat, într-adevăr, cu o dobândă foarte mică şi foarte avantajoasă.
Dar dacă nouă ni se vând produse la un preţ de două, trei ori mai mare decât preţul real, nu ne mai interesează că-i dobândă avantajoasă, pentru că per ansamblu pierdem prin faptul că cumpărăm mai scump. Deci eu nu voi fi niciodată în situaţia în care vom negocia cu mâinile la spate, cu capul la perete, acceptând orice condiţii comerciale de dragul de a atrage aceşti bani. Vrem investitori, suntem preocupaţi să tragem cât de mult din această sumă de bani, dar în nişte condiţii corecte”, a mai spus ministrul.













