Ministrul Justiției a reacționat, joi seară, după decizia unui judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, care a admis o cerere de suspendare a hotărârii Curții Constituționale prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din 2024.

Într-o intervenție tv, Radu Marinescu a amintit că nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii ale CCR, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ.

"Urmează să analizăm contextul în care aceasta [decizia Curții de Apel Ploiești - n. red] a fost adoptată pentru a stabili în ce măsură pot să fie exercitate atribuții instituționale ale Ministerului [Justiției] cu privire la exercitarea unor verificări disciplinare, întrucât, strict la nivel teoretic discutând, nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ.

Așadar, legea în momentul de față, nu permite adoptarea unor soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești a unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale", a precizat ministrul Justiției.

"Dacă este să analizăm efectele unei astfel de hotărâri judecătorești, veți observa că actele administrative care au fost adoptate de către Guvern în organizarea alegerilor nu sunt vizate de această hotărâre judecătorească, nu sunt suspendate sau anulate și, în consecință, organizarea alegerilor produce în continuare efecte, astfel încât vom avea în continuare alegeri", a subliniat Radu Marinescu.

"În ceea ce privește exercitarea căii de atac a recursului, aceasta poate să fie făcută, bineînțeles, iar Înalta Curte de Casație și Justiție va avea posibilitatea să stabilească legalitatea", a conchis ministrul Justiției.

''Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare'', potrivit minutei deciziei judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești.

Hotărârea a fost atacată de Parchetul Curții de Apel Ploiești la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Context

Jurisprudența ÎCCJ referitoare la deciziile Curții Constituționale a României (CCR) a evidențiat, de-a lungul timpului, obligația instanțelor de a aplica hotărârile CCR, subliniind caracterul lor obligatoriu și efectele acestora în sistemul juridic românesc.

ÎCCJ a stabilit că toate instanțele din România sunt obligate să aplice deciziile CCR, inclusiv în materie penală, cum ar fi în cazul prescripției răspunderii penale. Această obligație se aplică și proceselor deschise anterior anului 2018, asupra actelor de procedură care au întrerupt cursul prescripției răspunderii penale anterior primei decizii a CCR. ​

Încălcarea deciziilor CCR de către judecători poate constitui abatere disciplinară, însă doar dacă se dovedește că aceasta a fost făcută cu rea-credință sau gravă neglijență. Această nuanțare a fost introdusă pentru a proteja independența judecătorilor, evitând sancționarea pentru interpretări juridice de bună-credință. ​

Deciziile CCR au caracter definitiv și general obligatoriu, conform legii fundamentale. Singura excepție o constituie avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, care are un caracter consultativ.

La 6 decembrie 2024, cu două zile înaintea turului secund al prezidențialelor, Curtea Constituţională a anulat întregului proces electoral.

Hotărârea a fost una fără precedent.

„În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 204 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.

Procesul electoral pentru alegerea Președintelui Romniei va fi reluat în integritate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare”, se arăta în comunicatul CCR emis la acel moment.

Alegerile au fost contestate la CCR de Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și de Cristian Terheș, care a candidat la primul tur.

SNSPA a solicitat CCR invalidarea primului tur pentru încălcarea art. 81 din Constituție de către independentul Călin Georgescu.

„În contextul campanii desfăşurate de Călin Georgescu, există dovezi că votul alegătorilor nu a fost liber exprimat, fiind manipulat prin metode opace şi subversive, care contravin standardelor democratice. Campania sa a fost declarată oficial ca având un buget de 'zero lei', ridicând suspiciuni asupra surselor reale de finanţare şi eventualelor influenţe externe. Din informaţiile transmise opiniei publice, prin desecretizarea documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din 28 noiembrie, reiese că o parte semnificativă a populaţiei a fost expusă unei campanii de dezinformare sistematică, merită să distorsioneze percepţia asupra procesului electoral şi să determine exprimarea votului într-un mod care nu reflectă voinţa reală a alegătorilor”, susţinea SNSPA.

Mai apoi, la 11 decembrie 2024, o contestație formulată de partidul AUR împotriva hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul ÎCCJ a constata că instanțele judecătorești nu au competența de a anula o decizie a CCR.

După anularea procesului electoral, Guvernul a aprobat organizarea de noi alegeri.

Mai multe anchete vizează alegerile prezidențiale anulate, a anunțat ministrul Justiției la finalul lunii ianuarie. Potrivit lui Radu Marinescu, sunt investigate cu "celeritate" infracțiuni precum influenţarea alegerilor, finanţarea electorală ilicită, spălarea de bani şi atacuri cibernetice.

În februarie 2025, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar. Printre acuzaţiile aduse se numără instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.

”Procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de astăzi, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană fizică”, a anunţat Parchetul ICCJ.

Tot în februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a explicat că îi revine competenţa de analiză a dosarului în care este cercetat Călin Georgescu, întrucât implicat este și un magistrat, care ar fi sprjinit activităţile infracţionale.

În martie 2025, Curtea Constituțională a respins contestația lui Călin Georgescu față de respingerea noii sale candidaturi la prezidențialele din luna mai.

11 candidați se află pe buletinele de vot la scrutinul din 4 mai.