Ministrul Mediului susține că Salina Praid nu mai poate fi salvată.

"Din toate discuţiile pe care le-am avut cu experţii, mai degrabă nu este o întrebare dacă se va prăbuşi tavanul, ci când şi cât de rapid", a declarat Diana Buzoianu, sâmbătă, într-un interviu pentru Prima TV.

Ministrul Mediului a precizat că o parte a plafonului s-a surpat în timpul unei vizite pe care a făcut-o la Praid alături de ministrul Economiei, Radu Miruţă.

Potrivit Dianei Buzoianu, mai multe instituţii alte statului "au aşteptat să se întâmple dezastrul".

"Pe scurt, acolo ar fi trebuit să intervină de foarte mult timp. În 2023, în februarie, deja mina fusese inundată major. În 2023, şase luni mai târziu, prin planul de management de risc care a fost propus de către Apele Române, reieşea că acolo este un risc moderat de inundaţie. După ce, cu şase luni înainte, acolo avusese loc deja o inundaţie majoră", a subliniat șefa Mediului.

În opinia Dianei Buzoianu, pe lista entităților cu responsabilități mai sunt Salrom, Conversmin și Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Minier.

"Noi, astăzi, suntem în punctul în care încercăm să aducem apă [potabilă - n. red] cât mai rapid, pe termen scurt, la Târnăveni”, a explicat Diana Buzoianu. Creșterea salinității din cursurile de apă a restricționat accesul populației.

Administraţia Naţională „Apele Române” anunță că a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat, în şedinţa din această săptămână, către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate, incluzând atât echipamentele RO, cât şi toate lucrările şi dotările auxiliare necesare.

În urma contaminării majore produs în luna mai pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate - Târnăveni, Fântânele şi Suplac - prin tehnologii de desalinizare.

Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedinţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16.

„Această soluţie tehnică identificată vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid produs în luna mai a acestui an. Prioritatea noastră rămâne protejarea resurselor de apă şi asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor şi pădurilor.

Pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat.

Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite.

Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute.

Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă.

Alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată.

Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de CO₂ + Ca(OH)₂, în funcţie de configuraţia instalaţiei.

Automatizarea şi integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării.

Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă.