Deputații supun dezbaterii și votului, luni, moţiunea depusă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan.

Documentul, intitulat ”România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional”, a fost inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor.

"La mai bine de 140 de ani de la inaugurarea, la Timişoara, a primei reţele electrice de iluminat din Europa, Guvernul riscă acum să închidă lumina peste întreaga ţară. La 140 de ani de tradiţie şi inovaţie tehnologică, cu atâta efort şi investiţii fără precedent şi de neimaginat pentru români, astăzi, chiar şi în era digitală, nu reuşim nici măcar să peticim bruma de investiţii care a consolidat cândva întreg sistemul energetic al ţării, coloana vertebrală a industriei energointensive. România înregistrează în prezent una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii, în care sistemul energetic naţional a ajuns într-o stare atât de fragilă, atât de vulnerabilă, înregistrându-se un potenţial real de colaps sincron, prin închiderea capacităţilor inerţiale energetice – un rezultat al unor decizii politice eronate, lipsite de o strategie de profunzime, prin angajamente europene păguboase pentru interesele economice şi de securitate naţională", se arată în moţiunea simplă depusă de grupul parlamentar al AUR.

Semnatarii afirmă că închiderea succesivă a hidrocentralei Vidraru, a Reactorului 1 de la Cernavodă şi a majorităţii termocentralelor de reglaj primar a condus la o reducere şi mai mare a rezervei sincrone de energie a ţării.

"Ca rezultat, România a ajuns la una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european, adică are o reţea instabilă, cu pierderi uriaşe, cu preţuri explozive şi o populaţie adusă în pragul sărăciei energetice. România are şi cele mai mari preţuri la energie din UE, raportate la puterea de cumpărare reală. O gospodărie medie cheltuieşte 20 – 25% din venituri pe energie – dublu faţă de media UE, iar industria e sufocată, populaţia trăieşte în frig şi teamă. Ţara care lumina Balcanii trăieşte acum cu frica întreruperii curentului. Acestea rezultă nu din analize sumare, ci din analize de profunzime. (…) Prin toate acestea, este limpede că Ministerul Energiei a eşuat în toate dimensiunile fundamentale ale actului de guvernare: planificare, execuţie, cercetare, suveranitate şi protejarea consumatorului. Această moţiune arată situaţia tragică la care am ajuns, dar putem contribui decisiv să oprim această degradare cu soluţii adaptate nevoilor ţării", mai susţin semnatarii moţiunii în document.

Parlamentarii AUR acuză Ministerul Energiei de "neglijenţă, ineficienţă şi lipsă de viziune".

"Calea ferată a pierdut trenul"

La Senat, va fi dezbătută și supusă votului moţiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban.

Cei 37 de semnatari ai moţiunii, senatori AUR, PACE – Întâi România şi neafiliaţi, susţin că, în pofida unei finanţări "impresionante", România se află pe penultimul loc în clasamentul european privind performanţă feroviară.

"Cifrele anului 2024 spun o poveste tristă despre căile ferate române. Trenurile de călători au traversat ţara cu o viteză medie care abia depăşeşte pragul de 40 km/oră, în timp ce vagoanele de marfă s-au târât cu doar puţin peste 17 km/oră. Acest ritm lent ne-a coborât pe penultimul loc în clasamentul european la capitolul performanţă feroviară (exceptând Cipru şi Malta, state fără cale ferată). Acesta este rezultatul sintetic al celor patru ani de mandate la cârma transporturilor ale miniştrilor PSD Sorin Grindeanu şi Ciprian Şerban", se arată în textul moţiunii.

Potrivit moțiunii, "dacă până în 2021 puteam invoca finanţarea insuficientă a modernizării infrastructurii şi a achiziţiei de material rulant, astăzi finanţarea este impresionantă, însă nu avem capacitatea de a o absorbi, ceea ce se vede în întârzierile uriaşe observate la ambele tipuri de programe (infrastructură şi material rulant)Ț.

‘În mod evident, dezvoltarea infrastructurii rutiere este mult mai rapidă decât cea a infrastructurilor feroviare. Deşi, până la apariţia PNRR se putea invoca o diferenţă majoră de finanţare în favoarea drumurilor, odată cu PNRR şi PT 2021-2027, fondurile pentru calea ferată au devenit, de asemenea, consistente. Dovada stă în cifre: până în anul 2027, compania CFR SA beneficiază de fonduri europene în valoare totală de 5,74 miliarde euro. (…) Nu trebuie, deci, să mai admitem scuza lipsei finanţărilor: mandatele de ministru ale lui Sorin Grindeanu şi Ciprian Şerban s-au derulat pe fondul unei finanţări neobişnuit de mari pentru calea ferată, finanţare care nu este de fel meritul miniştrilor Grindeanu şi Şerban, care nu au făcut decât să risipească cea mai importantă şansă de renaştere pe care a avut-o vreodată după 1990 sistemul nostru feroviar", se mai menţionează în moţiune.

Printre soluţiile propuse se numără elaborarea unei strategii naţionale pentru transportul feroviar bazată pe o finanţare ridicată, modernizarea infrastructurii, realizarea de locomotive şi vagoane de către companii româneşti, sancţiuni administrative şi/sau financiare pentru companiile vinovate de întârzierea finalizării lucrărilor.