A doua rundă de negocieri directe pentru pace dintre Rusia și Ucraina s-a încheiat fără un progres semnificativ, singurul acord fiind cel referitor la un nou schimb de prizonieri de război.

Potrivit BBC, negociatorii ucraineni au declarat că partea rusă a respins din nou o „încetare necondiționată a focului”, o cerere esențială a Kievului și a aliaților săi din Europa și SUA.

Echipa Moscovei a spus că a propus un armistițiu de două-trei zile „în anumite zone” de pe linia vastă a frontului, dar nu a oferit alte detalii.

În cadrul discuțiilor de luni, care au avut loc în orașul turcesc Istanbul și au durat puțin peste o oră, cele două părți au convenit să schimbe toți prizonierii de război bolnavi și grav răniți, precum și pe cei cu vârsta sub 25 de ani.

Așteptările erau oricum reduse înainte de începerea discuțiilor, întrucât cele două tabere rămân profund divizate în privința modului de încheiere a războiului, care continuă din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.

În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014.

După întâlnire, ministrul ucrainean al Apărării, care a condus echipa de negociere a Kievului, a declarat că țara sa insistă asupra unei „încetări complete și necondiționate a focului” pentru cel puțin 30 de zile – pe uscat, pe mare și în aer – pentru a „opri acum crimele”.

Rustem Umerov a adăugat că Ucraina și-a transmis propunerile de armistițiu „cu câteva zile în urmă”, dar Moscova nu a făcut același lucru, prezentându-și planul abia în timpul negocierilor de la Istanbul.

Negociatorii ucraineni au spus că așteaptă un răspuns oficial din partea Rusiei la propunerile lor până la sfârșitul lunii iunie și au subliniat necesitatea pregătirii unei întâlniri directe între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin.

Până în prezent, nu există însă niciun semn că o astfel de întâlnire ar fi aproape de a se concretiza.

Separat, șeful delegației ruse a confirmat că toți prizonierii de război bolnavi și grav răniți, precum și cei sub 25 de ani, vor fi schimbați. Nu s-a oferit, însă, un calendar precis pentru această acțiune.

Vladimir Medinsky a mai spus că, săptămâna viitoare, Moscova va preda Kievului trupurile a 6.000 de soldați ucraineni.

Refuzând o încetare necondiționată a focului, Rusia preferă să vorbească despre „pace durabilă”, reluând cerințele dure din trecut, pe care Ucraina și aliații săi le consideră echivalente cu o capitulare de facto a Kievului.

Textele integrale ale propunerilor de armistițiu ale celor două părți nu au fost publicate oficial.

Totuși, presa de stat rusă a prezentat ceea ce susține că sunt punctele-cheie ale poziției Moscovei, care includ solicitarea ca Ucraina să se retragă militar din cele patru regiuni parțial ocupate din sud-est, precum și demobilizarea armatei ucrainene.

Rusia mai cere recunoașterea internațională a regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, precum și a Crimeei anexate.

Alte condiții prealabile impuse de Moscova includ interzicerea aderării Ucrainei la orice alianță militară, limitarea dimensiunii armatei ucrainene, recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială și ridicarea sancțiunilor internaționale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent luni la un summit la Vilnius, Lituania, a declarat că „întrucât nu există semnale semnificative din partea Rusiei pentru a încheia războiul, este important să ne consolidăm apărarea”.

Liderul de la Kiev a cerut, de asemenea, sporirea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei.

În prima rundă de negocieri directe, desfășurată pe 16 mai, Ucraina și Rusia nu au reușit să își apropie pozițiile în privința încheierii războiului, convenind doar asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război.

Kievul și aliații săi europeni au acuzat în repetate rânduri Moscova că tergiversează deliberat orice negocieri serioase, în scopul de a ocupa și mai mult teritoriu ucrainean.

Președintele SUA care a militat pentru o încheiere rapidă a conflictului, a amânat până acum impunerea unor sancțiuni mai dure Rusiei.

Într-o ieșire publică rară luna trecută, Donald Trump l-a numit pe Vladimir Putin „nebun”, după cele mai ample atacuri cu drone și rachete ale Rusiei asupra Ucrainei. Ca răspuns, Kremlinul a declarat că liderul de la Casa Albă dă dovadă de „suprasolicitare emoțională”.