Legea pentru libertatea presei, act care acordă protecţie sporită pentru jurnalişti în Uniunea Europeană, a primit votul final, miercuri, în plenul legislativului de la Strasbourg.

Trusturile media ar urma să fie mai protejate de interferenţe guvernamentale, politice, economice sau private, relatează Radio România Actualități.

Mai multă transparență

Legea va interzice orice formă de intervenţie în deciziile editoriale şi va împiedica presiunile externe asupra jurnaliştilor, precum a-i forţa să-şi dezvăluie sursele sau a-i viza cu programe spion.

Pentru a spori transparenţa informaţiilor privind proprietatea mass-media, toate canalele, indiferent de dimensiunea lor, vor fi obligate să publice informaţii despre proprietarii lor şi despre primirea de fonduri publice.

"Documentul conţine principii fundamentale"

"Cred că este un pas important înainte, pentru întregul peisaj media, nu doar pentru cel public, ci şi pentru media privată, deoarece documentul conţine principii fundamentale, dă mai multă posibilitate să reacţionezi atunci când principii de bază ale libertăţii presei, ale pluralismului sunt atacate. Şi vedem că în toată lumea, libertatea presei este pusă la încercare, şi, de asemenea, în Europa", a spus șefa Comisiei pentru cultură şi educaţie din Parlamentul European, Sabine Verheyen.

Legea privind libertatea mass-media va institui, de asemenea, un nou mecanism pentru a împiedica platformele online foarte mari să restricţioneze sau să şteargă în mod arbitrar conţinutul media independent.

Ce prevede actul normativ

Conform noii legi, statele membre vor fi obligate să protejeze independenţa media şi toate formele de intervenţii în deciziile editoriale vor fi interzise, se menţionează într-un comunicat al PE. Autorităţile vor avea interdicţie să-i preseze pe jurnalişti şi conducerile editoriale să-şi dezvăluie sursele, inclusiv prin reţineri, sancţiuni, descinderi la sedii sau instalând software de supraveghere intruziv pe echipamentele lor electronice.

Parlamentul European a adăugat măsuri de protecţie împotriva utilizării mijloacelor de interceptare, care este permisă numai de la caz la caz după ce o autoritate judiciară o autorizează pentru că a stabilit că este vorba despre o infracţiune gravă. Chiar şi în aceste cazuri, subiecţii vor avea dreptul de a fi informaţi după ce interceptarea a avut loc şi vor putea să o conteste în instanţă.

Patronatul, la vedere

Pentru a preveni ca organele media publice să fie folosite în scopuri politice, şefii acestora şi membrii consiliilor vor fi selectaţi prin proceduri transparente şi nediscriminatorii pentru mandate suficient de lungi. Nu va fi posibil să fie demişi înainte de încheierea contractelor, cu excepţia cazului în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale, menţionează legea adoptată miercuri.

Media publice vor trebui finanţate folosind proceduri transparente şi obiective, iar finanţarea ar trebui să fie sustenabilă şi predictibilă. Pentru a permite publicului să ştie cine controlează media şi ce interese ar putea influenţa politica editorială, toate instituţiile de presă şi de informare, indiferent de dimensiunea lor, vor trebui să publice informaţii despre proprietari într-o bază de date naţională, inclusiv dacă sunt deţinute direct sau indirect de stat.

Finanțare transparentă

Furnizorii de servicii media vor avea obligaţia să informeze publicul şi despre fondurile primite ca publicitate de stat şi despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la ţări din afara Uniunii. Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui să fie alocate conform unor criterii transparente, proporţionale şi nediscriminatorii. Informaţiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice şi vor include suma totală anuală şi suma alocată fiecărei organizaţii mass-media în parte.

Eurodeputaţii au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X sau Instagram, să restricţioneze arbitrar sau să elimine conţinutul mass-media independent. Platformele vor trebui mai întâi să facă distincţia între mass-media independente şi sursele neindependente.

Conținut pe platformele sociale

Entităţile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenţionează să le elimine sau sa le restricţioneze conţinutul şi vor avea la dispoziţie 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primeşte răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricţioneze conţinutul, dacă acesta nu îndeplineşte în continuare condiţiile.

De asemenea, entităţile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluţionare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea şi să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorităţi naţionale de reglementare, care va fi înfiinţat în baza Legii privind libertatea media.

Citește și: Conferință despre rolul și responsabilitatea presei în anul electoral