Liderii europeni critică administrația Trump pentru că a anulat vizele de călătorie ale unor personalităţi angajate în reglementarea tehnologiei şi dezinformării online.

Pe listă figurează francezul Thierry Breton, fost comisar european pentru domeniul digital.

Departamentul de Stat l-a descris drept „arhitectul” Digital Services Act (DSA), legislație care impune reguli stricte de moderare a conținutului pentru platformele de social media, notează BBC News.

DSA a stârnit nemulțumiri în rândul unor conservatori americani, care consideră că legislația ar urmări cenzurarea opiniilor de dreapta, acuzație respinsă de Bruxelles.

Thierry Breton a avut conflicte publice cu Elon Musk, proprietarul platformei X, în legătură cu respectarea regulilor europene.

Recent, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro, prima sancțiune aplicată în baza DSA, motivând că sistemul de bifă albastră este „înșelător”, deoarece utilizatorii nu sunt verificați în mod real. Ulterior, platforma lui Elon Musk a blocat Comisia Europeană să mai difuzeze reclame pe X.

Reacționând la interdicția de viză, Thierry Breton a scris pe X: „Pentru prietenii noștri americani: cenzura nu este acolo unde credeți.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris interdicțiile de călătorie drept „intimidare și coerciție menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat măsura ca fiind „inacceptabilă și o încercare de a contesta suveranitatea noastră”.

Guvernul britanic a transmis că este „pe deplin angajat” în apărarea libertății de exprimare.

„Deși fiecare stat are dreptul să își stabilească propriile reguli privind vizele, susținem legile și instituțiile care urmăresc menținerea unui internet liber de cele mai nocive forme de conținut”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Londra.

Autoritățile de la Washington au justificat decizia ca reacție la persoane și organizații care au făcut campanie pentru impunerea de restricții firmelor tehnologice americane. Secretarul american de stat a declarat că acestea fac parte dintr-un „complex global industrial al cenzurii”.

„Președintele Trump a fost clar: politica externă America First respinge încălcările suveranității americane. Extinderea extraterritorială a cenzurii străine, care vizează discursul american, nu face excepție”, a spus Marco Rubio.

Imran Ahmed, din partea CCDH - organizație care susține că promovează acțiuni guvernamentale împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării online - are legături cu figuri importante ale Partidului Laburist. El a fost consilier al fostului ministru laburist Hilary Benn, iar șeful de cabinet al lui Keir Starmer, Morgan McSweeney, a fost director în cadrul organizației fondate de Ahmed.

Guvernul SUA l-a catalogat pe Ahmed drept „colaborator” pentru presupusa cooperare anterioară a CCDH cu administrația Biden. BBC News a solicitat un punct de vedere din partea CCDH.

Clare Melford a fondat GDI în 2018, o organizație non-profit care monitorizează răspândirea dezinformării. Subsecretarul de stat american Sarah B Rogers a acuzat GDI că a folosit fonduri ale contribuabililor americani „pentru a încuraja cenzura și includerea pe liste negre a discursului și presei americane”.

Un purtător de cuvânt al GDI a declarat pentru BBC că „sancțiunile privind vizele anunțate astăzi reprezintă un atac autoritar la adresa libertății de exprimare și un act grav de cenzură guvernamentală”. „Administrația Trump folosește, din nou, întreaga forță a guvernului federal pentru a intimida, cenzura și reduce la tăcere vocile cu care nu este de acord. Acțiunile de astăzi sunt imorale, ilegale și neamericane”, a adăugat acesta.

De asemenea, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, au fost incluse pe lista celor sancționați. Departamentul de Stat a susținut că organizația a contribuit la aplicarea DSA.

Într-o declarație pentru BBC, cele două au calificat decizia drept „un act de represiune al unui guvern care ignoră tot mai mult statul de drept și încearcă să își reducă la tăcere criticii prin orice mijloace”.
„Nu ne vom lăsa intimidați de un guvern care folosește acuzații de cenzură pentru a reduce la tăcere pe cei care apără drepturile omului și libertatea de exprimare”, au transmis acestea.