Eurodeputații au adoptat, miercuri, ampla reformă a politicii comunitare privind migraţia, rezultatul unui compromis dificil pe un subiect care alimentează de mai mulţi ani tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre.

În timpul unei sesiuni plenare, întrerupte pentru scurt timp de proteste ale unor activişti pentru drepturile omului, cele zece texte ale “Pactului privind migraţia şi azilul” au trecut de votul Parlamentului European reunit la Bruxelles, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.

Reforma înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre.

“Am scris o pagină de istorie”, a declarat preşedinta Parlamentului European. “Lucrăm [la această reformă] de mai bine de zece ani. Dar ne-am ţinut de cuvânt. Un echilibru între solidaritate şi responsabilitate. Aceasta este calea europeană”, a scris Roberta Metsola pe reţeaua X.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz consideră că este un “pas istoric necesar” care “limitează migraţia ilegală şi, în cele din urmă, relaxează ţările care sunt afectate în mod deosebit”.

“Vă mulţumesc că aţi avut curajul să faceţi compromisuri”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, salutând acest lucru ca pe o “mare realizare”.

“Este timpul să reparăm politica noastră defectuoasă privind migraţia”, a îndemnat Ylva Johansson înainte de vot.

Cele trei familii politice europene principale, anume PPE (dreapta), socialiştii şi democraţii (S&D) şi Renew Europe, au sprijinit în general pactul, căruia i s-au opus o mare parte din extrema dreaptă, dar şi Verzii, stânga radicală şi unii socialişti.

Reforma, care a făcut obiectul unui acord politic în decembrie, va trebui acum să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.

Pe lângă această reformă, care se va aplica abia din 2026, UE multiplică acordurile cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor (Tunisia, Mauritania, Egipt) pentru a încerca să reducă numărul de sosiri la frontierele sale.

Blocul comunitar se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Intrările “ilegale” în UE sunt, de asemenea, în creştere, la 380.000 în 2023, conform Frontex.

Reforma introduce o “verificare” obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, constând în înregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC.

Mai multe organizaţii pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internaţional de Salvare sau Oxfam, le-au cerut deputaţilor europeni să respingă Pactul, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la “detenţia familiilor cu copii” şi “incriminarea” migranţilor.

Regula actuală conform căreia prima ţară de intrare în UE a unui migrant este responsabilă pentru cererea sa de azil este menţinută, cu unele ajustări. Pentru a ajuta ţările în care au sosit mulţi migranţi, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania, este organizat un sistem de solidaritate obligatorie.

Celelalte state membre trebuie să ajute prin preluarea solicitanţilor de azil (transferuri) sau printr-o contribuţie - financiară sau materială - în beneficiul ţării aflate sub presiunea migraţiei. Aceasta este o modalitate de a încerca să fie depăşită opoziţia Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi - chiar dacă aceste două ţări rămân ostile reformei.