Peru: Președinta țării a fost audiată pentru o operație secretă la nas
„Nu a fost vorba de o intervenţie estetică, ci de o intervenţie necesară şi esenţială pentru sănătatea mea”, a declarat președinta peruană.

Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 14 Ianuarie 2025, 11:20 • Actualizat: 14 Ianuarie 2025, 11:20
Președinta peruană Dina Boluarte a fost audiată timp de patru ore, luni, la sediul Ministerului Public de la Lima, într-un dosar referitor la o operație secretă la nas ce ar puta duce la o cerere a Parlamentului de destituire a sa.
Scandalul a fost declanșat la data de 5 decembrie, după ce fostul său premier Alberto Otarola a dezvăluit că Dina Boluarte şi-a făcut o operaţie de remodelare a nasului fără a informa Parlamentul, după cum cere legea, din cauza unor riscuri pentru sănătatea sa.
În urma acestei dezvăluiri, Parchetul a declanşat o anchetă pentru a stabili dacă Dina Boluarte, o avocată în vârstă de 62 de ani, a comis un „delict de părăsire a postului” şi a omis să informeze Guvernul şi Parlamentul cu privire la această intervenție chirurgicală.
Conform unor parlamentari şi jurişti, Dina Boluarte a încălcat Constituţia, ceea ce ar putea duce la un proces de destituire a sa.
Într-un mesaj adresat ţării la data de 13 decembrie, președinta peruană a confirmat operaţia realizată în anul 2023, însă a precizat că aceasta era necesară pentru sănătatea ei.
„Nu a fost vorba de o intervenţie estetică, ci de o intervenţie necesară şi esenţială pentru sănătatea mea”, a declarat președinta peruană, dând asigurări că operaţia nu i-a cauzat niciun tip de incapacitate, potrivit Agerpres.
Dina Boluarte a exclus în decembrie să demisioneze din cauza acestei probleme şi a dat asigurări că „va părăsi palatul (prezidenţial) pe uşa din faţă”, la încheierea mandatului său, în iulie 2026.
Președinta peruană, a cărei cotă de popularitate se află la cel mai scăzut nivel, este vizată în mai multe alte dosare în justiţie, printre care aşa-zisa anchetă „Rolexgate” referitoare la ceasuri de lux şi bijuterii pe care ea nu le-ar fi declarat.
De asemenea, ea este urmărită pentru presupsa sa responsabilitate în reprimarea manifestaţiilor care au izbucnit în timpul accederii sale la putere la începutul lui decembrie 2022, după destituirea fostului preşedinte Pedro Castillo. Represiunile au făcut atunci cel puţin 50 de morţi.
În decurs de opt ani, Peru a avut şase preşedinţi diferiţi, în cel mai grav val de instabilitate politică din istoria sa modernă.
Citește și: Un fost președinte peruan, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru corupție