Premierul Ilie Bolojan este invitatul zilei, vineri, la Radio România.

Șeful executivului răspunde întrebărilor Radio România Actualități, într-o ediţie specială a emisiunii "Probleme la zi.

Guvernul pregătește asumarea răspunderii în Parlament pentru reforma administrației publice și măsuri de stimulare economică.

„Nu mai putem continua așa”

În opinia premierului, România se confruntă cu dezechilibre majore față de celelalte state ale Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea administrațiilor locale, care depind într-o măsură mult prea mare de transferurile de la bugetul de stat.

Șeful Executivului a explicat, în interviul acordat Radio România Actualități, că autoritățile locale încasează venituri proprii mult mai mici decât media europeană, ceea ce creează o dependență structurală de fondurile guvernamentale.

„Noi avem, ca ţară, câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, în sensul în care administraţia locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media ţărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că problema nu este neapărat existența acestor transferuri, ci faptul că ele sunt finanțate, în bună măsură, din împrumuturi, pentru care statul plătește dobânzi ridicate.

„Dacă aceste transferuri ar fi din fonduri proprii, nu ar fi o problemă. Dar noi le facem împrumutându-ne, iar pentru aceste sume plătim dobânzi destul de mari. Nu mai putem să mergem în această formulă”, a avertizat premierul.

Investiții mari, dar susținute din datorie

Șeful Guvernului a atras atenția că România este una dintre țările europene cu cele mai mari volume de investiții realizate prin administrațiile locale.

„Suntem aproape de 3% din PIB ca volum de investiţii realizate prin autorităţile locale, dublu faţă de media europeană”, a precizat Ilie Bolojan.

Problema o reprezintă, însă, sursa acestor investiții. Cele mai multe sunt finanțate prin transferuri de la bugetul de stat, prin programe naționale precum „Anghel Saligny”, prin fonduri europene sau, în cazuri mai rare, din venituri proprii ale localităților mai dezvoltate.

Premierul a arătat că una dintre marile vulnerabilități este nivelul foarte scăzut al veniturilor din impozitele pe proprietate.

„În România, impozitele pe proprietate reprezintă doar 0,55% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85%. Practic, de trei ori mai puțin”, a explicat Bolojan.

Costul dobânzilor, echivalent cu un program național de investiții

Un alt aspect subliniat de premier este impactul major al dobânzilor plătite de stat asupra bugetului public.

„Întreg programul <<Anghel Saligny>>, pentru toate localităţile din România, se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei. Doar dobânzile pe care România le plăteşte într-un singur an sunt echivalente cu valoarea acestui program”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, șeful Guvernului a avertizat că, dacă deficitul bugetar nu va fi redus, iar costurile de finanțare nu vor scădea, investițiile publice vor fi din ce în ce mai greu de susținut.

„Dacă nu ne reducem deficitele și nu plătim dobânzi mai mici, practic, în fiecare an pierdem echivalentul unui program de tip Anghel Saligny. Dacă ne-am folosi mai bine banii, am putea schimba semnificativ situația din România în următorii ani”, a concluzionat premierul.

Joi seară, premierul a prezentat o analiză detaliată a dezechilibrelor majore din administraţia locală din România, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile sunt de 3 ori mai mari decât veniturile, iar dependenţa de transferurile de la bugetul de stat este excesivă.

În plus, veniturile din taxele şi impozitele locale sunt printre cele mai reduse: "în România reprezintă doar 0,74% din PIB, în timp ce media europeană este de 3,68% din PIB".

Din analiză a reieşit, totuşi, un nivel ridicat al investiţiilor locale, susţinute de programe de precum Anghel Saligny.

Ilie Bolojan a precizat că datele le-au fost comunicate, miercuri, autorităţilor locale, în discuţiile de pregătire a bugetului de stat şi a menţionat că multe din aceste dezechilibre vor fi corectate prin pachetul de reformă în administraţia publică.