• Articolul este actualizat cu detalii suplimentare

Prezența la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România a depășit-o pe cea din primul tur, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). La închiderea urnelor, la ora 21:00, aceasta a fost de peste 64%

Update duminică, ora 20:00. Până la ora 20:00, au votat în total 11.286.075 de alegători, adică 62,74% din totalul românilor cu drept de vot - atât cei aflați în țară, cât și cei din diaspora.

Dintre aceștia, 9.687.477 au votat în România (8.172.321 pe listele permanente, 1.420.976 pe cele suplimentare, 94.180 cu urna mobilă).

În diaspora, au votat până duminică, la ora 20:00, 1.598.598 de alegători, dintre care 1.595.459 pe listele suplimentare și 3.139 prin corespondență.

Update duminică, ora 19:32. Prezența totală la vot a depășit 11.000.000 de alegători. La ora acestei actualizări, aceasta este de 11.038.624 (61,37%)

Update duminică, ora 19:11. Prezența totală la vot a ajuns la 60%.

Update duminică, ora 18:31. Numărul total al votanților a trecut de pragul de 10.000.000, după ora 18:00, când totalul era de 9.996.371. La ora actualizării acestei știri, numărul total al votanților - din România și din diaspora - este de 10.373.563.

În diaspora au votat peste1,5 milioane de cetăţeni români, până duminică, la ora 18:30. Această prezenţă la urne în străinătate în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale este fără precedent după 1989.

Cei mai mulţi alegători români din diaspora au votat până la ora 18:30 în următoaarele țări: Italia - 260.000, Germania - 255.000, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord - 241.000, Spania - 155.000, Republica Moldova - 147.000 şi Franţa - 82.000.

Prezența la vot a primului tur al alegerilor prezidențiale 2025, depășită la ora 17:30

Până la ora 17:30 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 9,6 milioane de alegători, adică 53,39% din numărul celor înscrişi în listele electorale.

Prin urmare, la ora 17:30 a fost depăşită prezenţa înregistrată la finalul primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 4 mai, când au mers la urne 9.571.740 votanţi (53,21%).

De asemenea, în diaspora este înregistrată o prezență record la vot: 1.420.000 voturi la ora 17:30, cu mult peste cei 940.000 de votanţi la finalul primului tur.

Cei mai mulţi alegători sunt din grupa de vârstă 45-64 de ani (39,26%), urmaţi de cei din grupa peste 65 de ani (22,44%), 35-44 de ani (18,52%), 25-34 de ani (12,36%) şi 18-24 de ani (7,43%).

Prezența la vot, ora 17:00

Peste 43% din alegători din țară au votat, duminică, în turul al doilea al prezidențialelor.

Însumată, rata de participare a depășit 52% (9.360.901 voturi) atât în țară, cât și în diaspora.

În străinătate, au votat peste un milion de români.

Prezența la vot, ora 15:00

Conform datelor publicate în timp real de AEP, 6.436.090 de alegători au votat în țară, până la ora 15:00 - adică 35,78% din totalul românilor cu drept de vot din țară.

Dintre aceștia, 5.453.662 au votat pe listele permanente, 906.041 pe cele suplimentare, iar 76.387 au votat cu urna mobilă.

Totalul votanților - din țară și din diaspora - a fost de 7.646.439 de alegători, până la ora 15:00, adică 42,51% din totalul românilor cu drept de vot.

Prezența la vot, ora 14:00

Au votat 5.636.917 de români în țară, până la ora 14:00, adică 31,34% din totalul celor așteptați la urne. Dintre aceștia, 4.790.737 au votat pe listele permanente, 782.618 pe cele suplimentare, iar 63.562 cu urna mobilă.

Prezența totală la vot, adică luând în considerare și diaspora, a fost de 37,51%, până la ora 14:00.

Prezența la vot, ora 13:00

AEP a comunicat că până la ora 13:00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în total - în țară și în diaspora - 5.743.734 de alegători, reprezentând 31,93% din numărul celor înscrişi în listele electorale.

Din cei 5.743.734 de alegători care au votat până la ora 13:00, 4.740.562 şi-au exprimat votul în ţară, şi anume 26,35%, iar 1.003.172 - în străinătate, respectiv 1.000.033 pe liste suplimentare şi 3.139 prin corespondenţă. Votul în diaspora se desfăşoară începând de vineri (ora locală 7:00) şi se încheie duminică la ora 21:00 (ora României).

În mediul urban au votat 3.780.749 de alegători, iar în mediul rural 1.962.985 de alegători. Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 45.478 de alegători.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov - 36,47%;
• Cluj - 31,21%;
• Argeş - 31,15%;
• Prahova - 30,63%;
• Constanţa - 30,04%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Vaslui - 18,60%;
• Satu Mare - 19,32%;
• Maramureş - 20,56%;
• Caraş-Severin - 20,99%;
• Bistriţa-Năsăud - 21,19%;

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 28,72%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 - 32,92%;
• Sector 2 - 29,79%;
• Sector 3 - 24,00%;
• Sector 4 - 29,64%;
• Sector 5 - 26,90%;
• Sector 6 - 32,06%.

Prezența la vot, ora 12:00

Până la ora 12:00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 4.593.255 de alegători, reprezentând 25,53% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 3.058.359 de alegători, iar în mediul rural - 1.534.896 de alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 28.492 de alegători.

Din cei 4.593.255 de alegători care au votat până la ora 12:00, 3.688.710 şi-au exprimat votul în ţară, şi anume 20,51%, iar 904.545 - în străinătate, respectiv 901.406 pe liste suplimentare şi 3.139 prin corespondenţă. Votul în diaspora se desfăşoară începând de vineri (ora locală 7:00) şi se încheie duminică la ora 21:00 (ora României).

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov - 28,43%
• Argeş - 24,68%
• Prahova - 24,08%
• Constanţa - 24,05%
• Tulcea - 23,50%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Satu Mare - 14,64%
• Vaslui - 14,75%
• Bistriţa-Năsăud - 15,35%
• Maramureş - 15,36%
• Caraş-Severin - 15,73%

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 22,03%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 - 25,15%
• Sector 2 - 22,89%
• Sector 3 - 18,41%
• Sector 4 - 22,84%
• Sector 5 - 20,52%
• Sector 6 - 24,64%

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost duminică, 4 mai, la ora 12:00, de 19,54%.

Prezența la vot, ora 11:00

Până la ora 11:00, au votat 2.640.697 de alegători din țară - adică 14,68% din totalul celor așteptați la urne.

Dintre aceștia, 2.263.479 au votat pe listele permanente, 364.277 pe listele suplimentare, iar 12.941 cu urna mobilă.

Prezența la urne, ora 10:00

Potrivit datelor AEP, 2.112.358 de români au votat, duminică, până la ora 10:00 - adică 11,74% din numărul total al alegătorilor așteptați la urne.

Dintre aceștia, 1.822.558 au votat pe listele permanente, 298.403 pe cele suplimentare, iar 7.117 au votat cu urna mobilă.

Prezență la urne, ora 9:00

1,7 milioane de români s-au prezentat la urne, duminică, până la ora 9:00, ceea ce reprezintă 9,5% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Procesul electoral a început de două ore.

Urnele vor rămâne deschise până la ora 21:00.

În străinătate, au votat 758.000 de români.

Prezență la urne, ora 8:00

La o oră de la deschiderea secțiilor de votare din țară, prezența a fost de aproape 360.000 de alegători, adică 2 la suta din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale.

În străinătate, până la ora 8:00 votaseră peste 747.000 de români.

Ziua alegerilor prezidențiale

Aproape 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii 5 ani.

În confruntarea finală pentru Cotroceni se află George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și independentul Nicușor Dan, primar al Bucureștiului, susținut de Uniunea Salvați România (USR), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secţii. Românii cu drept de vot din diaspora votează în 965 de secţii.

La aceste alegeri, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

La alegerile din 18 mai, alegătorul îşi poate exprima dreptul constituţional la una dintre următoarele secţii de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare aflată în alt judeţ
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia
• în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate
• în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al unei secţii de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia unde îşi desfăşoară activitatea
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie care îi asigură accesul la urne

Alegătorul votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, şi anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Biroul Electoral Central a oferit precizări în cazul alegătorilor care deţin cărţi electronice de identitate de pe care a fost eliminată menţiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizaţi cetăţenii care vor fi trecuţi în lista electorală suplimentară.

Prin art. II pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost eliminată de pe cărţile electronice de identitate în format tipărit menţiunea referitoare la adresa de domiciliu.

''Astfel, în cazul persoanelor care îşi vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărţi electronice de identitate la o secţie de votare unde sunt înscrişi în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secţiei de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informaţii probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situaţii, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de unde va fi redirecţionat către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, care îi va comunica informaţiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare'', precizează BEC.

Secțiile de vot sunt deschise în timp de 14 ore

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7:00 - 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

Când merg la vot, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

SIMPV semnalează dacă:

• persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv
• persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia respectivă
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare
• alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei doi candidaţi pentru care optează. Cel care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.

Alegătorul are dreptul la un singur vot

Alegătorii vor vota o singură dată la scrutinul prezidențial.

Tentativa unei persoane de a-şi exercita dreptul constituţional de mai multe ori la acelaşi scrutin reprezintă infracţiune, care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În ziua votului, cetăţenii care vin la urne îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Persoanele fără cetăţenie română nu au drept de vot.

În cazul în care SIMPV semnalează, la o secţie de votare din ţară sau străinătate, faptul că alegătorul care s-a prezentat la vot figurează deja în sistem, preşedintele biroului electoral al secţiei va lua următoarele măsuri:

• informează alegătorul că SIMPV a semnalat faptul că s-a mai prezentat la vot la acelaşi scrutin
• aduce la cunoştinţa alegătorului prevederile legale potrivit cărora fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot, care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, chiar şi după ce i s-au făcut precizările respective, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va contacta telefonic Centrul de preluare a apelurilor, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, urmând a fi redirecţionat către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, precizează Biroul Electoral Central.

În situaţia în care secţia indicată în mesajul returnat de SIMPV este o secţie de votare din străinătate, operatorul de calculator îi va comunica acest lucru preşedintelui biroului electoral al secţiei, iar acesta va permite alegătorului să îşi exercite dreptul de vot doar după ce alegătorul va completa şi semna în prezenţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi a operatorului de calculator o declaraţie, urmând ca aceştia din urmă să o contrasemneze.

În cazul în care se infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, i se va permite acestuia exercitarea dreptului de vot.

Dacă SIMPV semnalează, la o secţie de votare, faptul că alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, preşedintele biroului electoral al secţiei îl va informa că Sistemul a semnalat că acesta a votat prin corespondenţă şi îi aduce la cunoştinţă că votul multiplu e infracţiune.

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, chiar şi după ce i s-au făcut precizările, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va permite alegătorului să îşi exercite dreptul de vot după ce va completa şi semna, în prezenţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi a operatorului de calculator din secţie/membrului care îndeplineşte acest rol, o declaraţie, urmând ca aceştia din urmă să o contrasemneze.

''Operaţiunile se vor derula cu tact şi respect faţă de persoana care s-a prezentat la vot şi în cazul căreia se semnalează că figurează deja în SIMPV, urmărind evitarea situaţiilor inconfortabile sau alte comportamente nepotrivite'', transmite BEC.

Declaraţia prin care se consemnează că alegătorul solicită exercitarea dreptului de vot susţinând pe propria răspundere că nu a mai votat la alegerile prezidenţiale din 18 mai se va preda de îndată personalului care asigură paza secţiei de votare din ţară sau personalului misiunii diplomatice sau oficiului consular competente teritorial, în cazul secţiilor de votare din străinătate, care va asigura comunicarea documentului către Inspectoratul General al Poliţiei Române, spre a fi valorificate în eventualitatea unor cercetări de orice natură.

Pe cartea electronică de identitate a alegătorului nu se aplică timbrul autocolant cu menţiunea ''VOTAT''.

Votul este valabil dacă ștampila se aplică în interiorul unui singur patrulater

Alegătorii care se vor prezenta la urne la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale trebuie să pună ştampila pe unul dintre cei doi candidaţi care îşi doresc să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat.

Votul valabil exprimat este atunci când ştampila cu menţiunea ''VOTAT":

• este aplicată în interiorul unui singur patrulater
• depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă
• a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater
• a fost aplicată de mai multe ori, atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater
• este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot)

Totodată, votul este valabil şi când este exprimat în condiţiile legale, dar buletinul a fost introdus de către alegător în altă urnă decât cea corespunzătoare scrutinului pentru care este întrebuinţat.

Votul exercitat la secţia de votare din ţară sau din străinătate este valabil exprimat şi în situaţia în care tuşul se imprimă pe cealaltă pagină interioară ca urmare a plierii buletinului de vot purtând menţiunea TATOV şi/sau tuşul s-a imprimat/transferat şi pe versoul foii unde se află patrulaterul pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea ''VOTAT".

Sunt considerate nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:

• buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, până la înmânarea acestuia către alegător. Aplicarea ştampilei de control pe altă pagină sau alte pagini decât ultima pagină a buletinului nu atrage nulitatea votului exprimat prin respectivul buletin
• buletine de vot care au alt model decât cel legal aprobat
• buletine de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ''VOTAT"
• buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea ''VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care una dintre impresiunile unei ştampile a fost tăiată olograf sau există înscrieri olografe numai cu privire la valabilitatea uneia dintre acestea
• ştampila cu menţiunea ''VOTAT" depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater
• buletinele de vot pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea ''VOTAT" care are alt model decât cel legal aprobat.

În ceea ce priveşte votul exercitat prin corespondenţă, acesta este valabil exprimat atunci când autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" corespunzător turului de scrutin:

• este aplicat în interiorul unui singur patrulater
• depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă
• este aplicat în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot) sau sunt aplicate alte autocolante având alt model decât modelul legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin.

Votul exercitat prin corespondenţă este valabil exprimat şi în situaţia în care buletinul de vot descărcat de către alegătorul prin corespondenţă, în condiţiile legii, conţine numai pagina pe care a fost exprimată opţiunea acestuia prin lipirea autocolantului cu menţiunea "VOTAT''.

Buletinele de vot prin corespondenţă nu poartă ştampila de control a unui birou electoral.

În cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt considerate nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:

• buletinele de vot pe care nu a fost aplicat autocolantul cu menţiunea ''VOTAT"
• buletinele de vot la care autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" corespunzător turului de scrutin este aplicat pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care autocolantul a fost tăiat/relocat sau există înscrieri olografe cu privire la valabilitatea acestuia
• autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater
• buletinul de vot pe care a fost aplicat un autocolant cu menţiunea ''VOTAT" are alt model decât cel legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin
• autocolantul cu menţiunea ''VOTAT' are alt model decât cel legal aprobat.

În cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot de acelaşi fel (corespunzătoare aceluiaşi tur de scrutin), acestea sunt declarate nule prin decizie a biroului electoral al secţiei de votare din străinătate care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege pentru biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, precizează BEC.

Totodată, în cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt nule următoarele plicuri exterioare sau interioare:

• plicul exterior care nu conţine certificatul de alegător
• plicul exterior care nu conţine alte plicuri sau documente
• plicul interior care nu conţine niciun buletin de vot
• plicul exterior şi/sau interior care prezintă rupturi sau degradări de natură a afecta integritatea buletinului.

Plicurile exterioare livrate după expirarea termenului legal se anulează prin decizie a biroului electoral al secţiei de votare din străinătate care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege pentru biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.

Dacă pe buletinul de vot alegătorul desenează un patrulater în care înscrie numele şi prenumele unei persoane, reale sau fictive, alta decât cele două validate de BEC, acea persoană nu va fi înscrisă în procesele-verbale întocmite pentru consemnarea rezultatelor, potrivit AEP.

Desenarea acelui chenar pe buletinul de vot nu oferă posibilitatea contorizării voturilor pentru persoana astfel adăugată.

Votul cu urna mobilă

Urna mobilă poate fi folosită la alegerile prezidenţiale în cazul alegătorilor din ţară care, din motive de boală, invaliditate sau pentru că se află internaţi ori execută o pedeapsă privativă de libertate, nu pot să îşi exercite dreptul constituţional la o secţie de votare. Alegătorii din străinătate nu pot solicita urna specială.

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, la alegerile prezidenţiale din 18 mai, poate vota prin intermediul urnei speciale.

Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale, însoţită de documentele necesare, s-a putut depune fizic la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei, în preziua votării.

În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau se constată că documentele depuse de către acesta sau în numele acestuia sunt incomplete, el este înştiinţat, de îndată, prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă cererea, după caz.

Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul constituţional prin intermediul urnei speciale. În acest scop, era necesară o adeverinţă emisă de angajator din care să rezulte că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7:00 - 21:00.

Totodată, pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale şi alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private, precum şi aparţinătorii acestora sau aparţinătorii persoanelor fără drept de vot internate într-o asemenea unitate.

Cererile în acest caz au putut fi depuse cel mai târziu în preziua votării, până la ora 12:00, la biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, prin intermediul oricărei persoane, fizic sau prin mijloace electronice.

De asemenea, persoanele deţinute în baza unui mandat de reţinere sau arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.

Cererile se puteau depune la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere ori la o persoană desemnată în acest sens, cel mai târziu în preziua votării.

Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au depus o cerere în acest sens.

Aproape 21.300 de persoane private de libertate şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, a informat vineri Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Un număr de 22.968 de persoane private de libertate au drept de vot la alegerile prezidenţiale.

În conformitate cu dispoziţiile Biroului Electoral Central, ora de începere a procesului de votare este 7:00, iar cea de finalizare 21:00. La nivelul unităţilor penitenciare nu a fost stabilită o oră de începere a votării, ci se va derula în intervalul orar stabilit de BEC, astfel încât activităţile curente şi respectarea drepturilor deţinuţilor să nu fie afectate (program zilnic de plimbare, acordarea vizitelor, etc), arată ANP.

În ziua votării, recomandabil până la ora 11:00, echipa va iniţia deplasarea la imobilele unde se află alegătorii înscrişi în extrasul din listele electorale, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu următoarele materiale necesare exercitării dreptului de vot:

• urna specială, sigilată cu ştampila de control a secţiei de votare
• extrasul din listele electorale care cuprinde toate datele de identificare ale persoanelor ce urmează a vota prin intermediul urnei speciale
• o tuşieră
• o ştampilă cu menţiunea ''VOTAT''
• cel puţin un pix, cu pastă de culoare albastră
• buletine de vot, pe care este aplicată ştampila de control a secţiei de votare şi timbre autocolante, în număr necesar corespunzător extrasului din listele electorale.

Se poate vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează alegătorului numai pentru exercitarea dreptului de vot actul de identitate aflat în dosarul individual.

Accesul cu urna specială în unităţile medicale se va face conform normelor de protecţie sanitară aplicabile acestora.

În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei formate pentru votul prin intermediul urnei speciale, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului şi fluiditatea procedurii de vot.

Echipa care se va deplasa cu urna specială va fi formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare.

Este interzisă deplasarea echipei la alte adrese decât cele prevăzute în extrasul de pe listele electorale întocmit de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

Echipa nu poate primi noi cereri pentru a vota prin intermediul urnei speciale, nu poate modifica sau completa datele înscrise de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în extrasul de pe listele electorale.

A treia zi de vot în diaspora, unde secţiile se închid la ora 21:00 (ora României)

Românii cu drept de vot din diaspora s-au prezentat la urne încă de vineri pentru a-l alege pe cel care va conduce ţara în următorii cinci ani, votarea urmând să se încheie la ora 21:00 (ora României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta (161), Spania (147), Marea Britanie (108), Franţa şi Principatul Monaco (69), Republica Moldova (64), SUA (50), Belgia (29) și Ţările de Jos (23).

Pentru alegerile din acest an, 29 de secţii au fost relocate în localităţi sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităţilor din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secţiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.

Secţiile de votare din străinătate sunt deschise, şi în al doilea tur de scrutin, timp de trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică. Duminică, 18 mai, votarea are loc între orele 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

În a treia zi a votării în străinătate (18 mai), secţiile organizate în zone al căror fus orar este avansat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 înainte ca România să ajungă la respectiva oră) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mai târziu la ora locală 23:59.

Secţiile de votare din străinătate organizate în zone situate pe acelaşi fus orar cu cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 în acelaşi moment) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la rând pentru a vota pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora locală 23:59.

Secţiile de votare din străinătate organizate în zone al căror fus orar este înapoiat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la rând pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.

Totodată, alegătorii români din străinătate au putut vota şi prin corespondenţă. Potrivit AEP, 3.139 de români din diaspora au votat la al doilea tur de scrutin prin această modalitate.

Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Alegeri în diaspora prin vot la secție

Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea 'VOTAT' înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Alegeri în diaspora prin corespondență

Românii din diaspora îşi pot exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. Alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a înregistrat primirea plicului exterior nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei.

Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.

Plicurile exterioare sigilate trebuiau trimise până la 14 mai, ora 23:59. Plicurile livrate după această dată sunt anulate fără a mai fi desigilate.

Autoritatea Electorală Permanentă notifică alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin email, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie din străinătate.

Potrivit BEC, la secţiile de votare din străinătate, procesele de colectare a datelor privind prezenţa la vot, de verificare a îndeplinirii condiţiilor legale de către persoanele care se prezintă la vot, precum şi de generare a listelor electorale suplimentare din străinătate sunt realizate prin intermediul Aplicaţiei de verificare a dreptului de vot (ADV), pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La prezentarea în secţia de votare, primul pas procedural constă în preluarea în aplicaţie a codului numeric personal al alegătorului în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului de vot.

Ulterior, doar dacă alegătorul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a vota, membrul - operator de calculator asigură preluarea semnăturii alegătorului prin intermediul terminalului informatic, prin semnarea pe ecranul acestuia. La secţiile de votare din străinătate, semnarea listei electorale suplimentare prin intermediul terminalului informatic este echivalentul semnării fizice a listelor electorale la secţiile de votare din ţară.

Alegătorul primeşte ştampila şi buletinul de vot doar după ce semnează şi se apasă butonul 'Salvează semnătura'. După ce îşi exercită dreptul de vot, acesta introduce buletinul în urnă şi returnează ştampila, ocazie cu care membrul - operator de calculator îi înmânează actul de identitate.

Astfel, BEC atrage atenţia:

• nu se pot introduce în ADV date ale unei persoane care nu se prezintă la vot
• dacă alegătorul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru exercitarea dreptului de vot, nu va putea semna în lista electorală
• operaţiunea de validare a alegătorului în ADV este anterioară operaţiunii de semnare de către acesta în lista electorală suplimentară
• alegătorul nu primeşte buletinul de vot şi ştampila decât după ce a semnat în lista electorală şi se apasă butonul "Salvează semnătura"
• procedural, este imposibil ca alegătorul să îşi exercite dreptul de vot înainte de semnarea în lista electorală şi salvarea semnăturii
• votul este exprimat pe buletinul de vot tipărit, şi nu prin intermediul sistemului informatic
• nu este posibilă identificarea buletinului de vot utilizat de către un alegător deoarece acesta se introduce în urnă şi nu prezintă elemente distinctive.

La primul tur de scrutin, în diaspora au votat 973.129 de cetăţeni români.

George Simion vs Nicușor Dan

În cursa finală pentru Cotroceni au rămas 2 candidaţi din cei 11 înscrişi în competiţia electorală pentru funcția de președinte al țării.

George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.862.761 voturi (40,96%) la primul tur de scrutin din 4 mai, fiind urmat de candidatul independent Nicuşor Dan, cu 1.979.767 voturi (20,99%), potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin a fost de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.