Partidul Social Democrat a propus, luni, șase criterii pentru reforma administrativ-teritorială pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere aministrativ.

Europarlamentarul Dragoş Benea, nominalizat de PSD în urmă cu două săptămâni pentru a coordona un grup de lucru privind reforma administrativ-teritorială, a anunţat că, în urma discuţiilor exploratorii, au fost identificate şase criterii pentru a fundamenta o „matrice a sustenabilităţii” administrative.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare (...) care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie să fie reorganizate şi comasate”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă susţinute, luni, la sediul PSD.

Criteriile propuse de social-democraţi sunt:

• populaţia şi demografia;
• sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor şi cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum şi gradul de colectarea a taxelor şi impozitelor locale;
• capacitatea administrativă: competenţele administraţiei locale, investiţiile realizate şi fondurile atrase;
• conectivitatea: distanţa dintre UAT-ul respectiv şi infrastructura de transport, unităţi sanitare sau de pompieri;
• accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de şcoli, dispensare, grădiniţe, creşe, medici);
• serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.

Comitet de reorganizare în fiecare județ

În fiecare judeţ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare, în jurul instituţiei prefectului. În acest comitet vor mai fi reprezentate: Consiliul Judeţean, Oficiul de cadastru, Direcţia judeţeană de statistică, Inspectoratul şcolar, Poliţia, Direcţia agricolă.

„Aceste comitete judeţene vor asigura consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, pe baza criteriilor, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui judeţ către MAI şi Ministerul Dezvoltării. Un alt obiectiv al acestui demers este ca, după parcurgerea tuturor acestor etape, să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului”, a spus europarlamentarul.

Dragoş Benea a subliniat că implementarea reformei nu presupune o dispariţie a 'rădăcinii satului' românesc.

„Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituţie, şi anume: sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe. Desfiinţarea unei primării ca instituţie nu înseamnă dispariţia localităţii respective. Aici aş forţa o analogie (...) cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităţilor şcolare. Acea comasare de şcoli a presupus pierderea personalităţii juridice a unor unităţi de învăţământ. Asta nu înseamnă că a dispărut şcoala cu totul, că s-a desfiinţat. Elevii tot acolo merg, dar au dispărut funcţii de directori, de directori adjuncţi, de contabili-şefi, consilii de administraţie”, a explicat el.

Inteligența artificială, folosită pentru reorganizare

Potrivit acestuia, se lucrează inclusiv cu instrumente complexe de inteligenţă artificială, fiind coroborate volume foarte mari de informaţii, din baze de date publice.

Benea a mai susținut că reorganizarea presupune un cost politic pe care PSD este pregătit să și-l asume.

„La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de aşteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanţări europene sau de la bugetul de stat, pe care în actualul format administrativ nu le-ar putea obţine din cauza fragmentării şi fărâmiţării administrative”, a menţionat el.

Benea a precizat că modificările sunt importante în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, unde va exista o scăderea a fondurilor de coeziune comparativ cu anii anteriori.

El a afirmat că în România există peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte 1.100 de localităţi cu până la 3.000 de locuitori. Totodată, 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administraţie locală „bugetofagă”, de nivel „orăşenesc”.

Citește și: Grindeanu propune două reforme majore: Comasarea localităților mici și reducerea numărului de agenții și companii de stat | VIDEO