Liberalii și social-democrații au convenit miercuri seară, după ședințe separate, să comaseze alegerile locale cu cele europarlamentare din 9 iunie.

Cele două partide din actuala coaliție de guvernământ vor candida pe liste comune la scrutinul pentru Parlamentul European.

În schimb, PSD și PNL vor avea proprii candidați la alegerile locale.

Ambele formațiuni invocă nevoia de stabilitatea politică.

| Citește și: 2024, anul tuturor alegerilor

"Decizia coaliţiei este de a comasa cele două runde de alegeri. Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat birourile de conducere politică ale partidelor, ne-am reunit apoi în coaliţie şi suntem prezenţi pentru a prezenta această decizie finală, care, dincolo de comasare, prevede ca la nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forţe proprii iar pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună", a declarat președintele PNL.

"A fost o decizie care a presupus de la sine asumarea responsabilităţii politice, responsabilitate politică ce vizează stabilitatea ţării, ce vizează coerenţa actului de guvernare şi, desigur, ţine cont de interesul cetăţenilor României şi contextul de securitate pentru că din toate discuţiile pe care le-am avut, românii îşi doresc stabilitate, îşi doresc linişte, îşi doresc să îşi vadă de viaţa fiecăruia, viaţa de zi cu zi, şi în felul acesta cred că este absolut necesar ca în anumite momente partidele politice să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu pentru tot ceea ce înseamnă interesul românilor şi stabilitatea ţării. Am avut în vedere tot ceea ce s-a întâmplat de la sfârşitul anului 2021, când această coaliţie şi-a asumat guvernarea, reuşind să treacă România printr-o serie de crize succesive şi suprapuse şi, desigur, să deruleze programul de guvernare, îndeplinind obiectivele aşa cum ni le-am asumat. Trebuie să scoatem în evidenţă faptul că, începând de la finele anului 2021, România a reuşit să realizeze cea mai mare absorbţie de fonduri europene, peste 95%. De asemenea. România a reuşit să realizeze, datorită acestei stabilităţi, atracţia interesului investitorilor străini şi să dobândim cele mai mari valori, cele mai mari sume ale investiţiilor străine directe în România. De asemenea, este pentru prima dată când pe timpul acestor guvernări, România are o creştere economică real bazată pe investiţii", a subliniat Nicolae Ciucă, citat de Rador Radio România.

La rândul său, liderul social-democraţilor a invocat nevoia de a combate extremismul politic.

"Faptul că am decis să facem această comasare nu este ceva împotriva democraţiei, ci, dimpotrivă, un vot în plus pentru democraţie şi pentru a avea o reprezentare corectă pentru români. Am decis, şi le mulţumesc colegilor mei din PSD, astăzi, la fel ca şi colegilor din PNL, să avem şi o alianţă electorală pentru europarlamentare", a spus președintele PSD.

"O putere politică trebuie să ştie, în primul rând trebuie să facă politici publice pentru cetăţeni, trebuie să-şi asume lucruri în momente dificile şi trebuie să facă mai puţine calcule toral. Cred că aceasta este, de fapt, marea diferenţă între a fi om politic şi a fi om de stat. Am dovedit şi noi, din Partidul Social Democrat, şi colegii noştri din Partidul Naţional Liberal, că putem să luăm decizii în momente dificile, nu ale noastre, ca şi persoane, sau ale noastre, ca şi entităţi politice ale României în primul rând. A fost criză pandemică, criză energetică, a venit un război la frontieră, am fost în prag de criză socială, au fost provocările din PNRR, au fost exerciţiile financiare, viitoarele exerciţii financiare", a precizat Marcel Ciolacu.

Anterior, premierul a precizat că listele comune ale PSD şi PNL pentru alegerile europarlamentare vor fi deschise de o femeie, independentă de cele două formaţiuni politice.

Mai mult de 60% dintre români s-au pronunţat, potrivit unei analize sociologice, în favoarea comasării alegerilor, spunea prim-vicepreşedintele social-democrat Mihai Tudose, precizând că acest studiu a fost discutat, miercuri dimineaţă, cu partenerii de coaliţie.

Alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna septembrie, au decis cele două partide din partidele de guvernare.

"Sunt trei variante. Nu este foarte greu: 1-15, 8-22, sau sfârşitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc, pentru că pe 15 septembrie încep şcolile şi să nu încurcăm desfăşurarea activităţii copiilor, 8, 22 ar fi cea mai potrivită şi data de 8 decembrie pentru alegerile genrale. Sunt ferm convins că vor fi întrebări de ce se decalează acest calendar. Sincer, nu văd nimic neobişnuit ca predarea-primirea între actualul preşedinte şi viitorul preşedinte să se desfăşoare într-o normalitate şi într-un calendar programat, pentru că şi eu, şi dl. Nicolae Ciucă am făcut acest lucru când domnia sa mi-a predat mandatul de prim-ministru. Cu două-trei luni înainte, după cum bine ştiţi, am lucrat împreună, astfel încât să ştim toate problemele. Eu nu mai vreau să trăiesc într-o ţară, când am fost cu Sorin Grindeanu, când a fost numit prim-ministru, şi-am găsit birou pereţii birourilor cu fire scoase şi tablouri smulse şi nicio agendă lăsată la un schimb de prim-miniştri. Cred că la peste 30 de ani de democraţie, trebuie să intrăm într-o logică de democraţie consolidată şi de respect între noi, indiferent dacă suntem adversari politici. N-am niciun regret şi consider că am făcut ce este mai bine şi pentru colegii mei, dar, în primul şi în primul rând, am luat decizia corectă în ceea ce priveşte România", a spus premierul Marcel Ciolacu.

Din opoziţie, liderii Uniunii Salvați România, Forței Dreptei și Partidului Mișcarea Populară nu sunt de acord cu comasarea alegerilor, pe care o consideră un atac la adresa democrației și a Constituției.

Alianța Dreapta Unită anunță că va ataca în justiție toate actele normative care vor duce la comasarea alegerilor.

"În cazul în care vor veni cu un proiect de lege, îl vom ataca la Curtea Constituțională. În cazul în care vor emite ordonanță de urgență, evident, vom sesiza Avocatul Poporului, care este singura instituție, care are capacitatea de a declanșa control constituțional. De asemenea, vom ataca în instanță atât ordonanța, cât și hotărârea de guvern, care va fi emisă pentru stabilirea datei alegerilor locale la altă dată decât data la care este normal", susține președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban.

Totodată, liderii Alianței Dreapta Unită solicită președintelui României să convoace pe 9 iunie un referendum pentru eliminarea pensiilor speciale.

"Este o întrebare, care frământă societatea românească. Ce este bine ca românii să se pronunțe pe acest subiect o dată și pentru totdeauna? De aceea vom formula și o solicitare oficială prin care cerem președintelui să mai pună o urnă lângă cele pe care le va înghesui în aceeași secție de vot, mutilând democrația cei de la PSD și PNL prin comasarea pe care au pregătit-o", insistă președintele PMP, Eugen Tomac.

Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat că Dreapta Unită va avea candidați comuni la toate alegerile din 2024.

Pentru UDMR, comasarea alegerilor nu schimbă miza, aceea că Uniunea va continua să apere interesele maghiarilor din România.

Potrivit unui comunicat, comunitatea maghiară trebuie să câștige cât mai multe posturi în administrația locală și să-și mențină reprezentarea în Parlamentul European.