Ministrul interimar al Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a spus joi, 14 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că a pus o condiție în programul SAFE astfel încât 60% din ceea ce se va cheltui să se cheltuiască producându-se în țară. Oficialul a precizat că penalităţile vor fi egale cu valoarea contractului.

Potrivit ministrului interimar al Apărării Naționale, avantajele programului SAFE sunt pe mai multe paliere. Din punct de vedere financiar, acesta reprezintă o modalitate prin care România poate beneficia de produse la un preț de împrumut aflat la o jumătate din ce poate obține țara.

„Dobânda asta, de 3%, este mai puţin de jumătate din dobânda pe care România ar obţine din altă parte pe piaţa liberă”, a explicat ministrul, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

De asemenea, Radu Miruță a spus că un alt avantaj al programului SAFE este faptul că această producţie trebuie să se întâmple pe teritoriul Uniunii Europene. Plecând de la această situaţie, România a cerut ca un procent foarte mare din producție să fie realizat în România.

„Asta înseamnă că ajungem la o altă ţintă, şi anume de a dezmorţi dintre fabricile de armament de pe teritoriul naţional, pentru că să ştiţi că, chiar dacă Armata nu este direct implicată în coordonarea industriei naţionale de apărare, strategic pentru Armată existenţa unei astfel de industrii este critică.

Dacă mâine începe un conflict în care România ar fi implicată, militarii români n-au nevoie de foi în care să le arătăm că avem înţelegeri cu nu ştiu ce fabrică din nu ştiu care ţară, care în nu ştiu câte zile urmează să le transmită ceva. Avem nevoie să existe în mâna lor capacităţi de luptă, iar garanţia certă pentru astfel de situaţii este atunci când ai producţie pe teritoriul naţional.

De-a lungul timpului, s-au cheltuit mulţi bani în zona de înzestrare, însă banii ăştia s-au cheltuit cumpărând de pe raftul fabricilor care produceau în alte ţări, România rămânând doar cu plimbarea facturilor dintr-un minister în celălalt.

Acum am pus condiţii prin acest SAFE ca 60% din ceea ce se va cheltui, să se cheltuiască producându-se în România, nu doar importând în România. Sunt câteva fabrici care vor fi dezmorţite pentru că condiţia este ca ceea ce Armata Română urmează să primească, să se construiască în aceste fabrici”, a adăugat Radu Miruță.

Tot ceea ce se contractează în cadrul SAFE trebuie să fie livrat în totalitate, până în 2030

Totodată, potrivit ministrului interimar, un alt aspect referitor la programul SAFE are legătură cu timpul, în contextul în care România este codașă atunci când este nevoie să obţină producţia într-o perioadă foarte scurtă de timp.

„Acest program SAFE are obligaţie ca până în 2030 tot ceea ce se contractează nu să înceapă să fie produs, ci să fie livrat în totalitate.

Şi asta pune o presiune atât pe Guvern, pentru a se mişca repede cu partea birocratică, cât şi pe furnizori care îşi doresc să primească aceaste sume de bani, însă au obligaţia să finalizeze până în 2030.

Şi a apărut de multe ori întrebarea "Ce se va întâmpla dacă nu vor face?", pentru că mai sunt furnizori în România care au fost învăţaţi că semnează contractul, poate să întârzie, nimeni nu-i penalizează şi România va fi în situaţia în care va fi prea târziu să mai rezilieze.

De data asta, penalităţile care sunt puse în contract sunt egale cu valoarea contractului. Adică dacă nu vor respecta condiţiile fie de a produce în România, fie de a termina această producţie, fie ambele suprapuse, vor trebui să plătească penalităţi egale cu valoarea întregului contract, ceea ce, din perspectivă financiară exclus să cred că poate fi avantajos pentru una dintre firme”, a explicat Radu Miruță.

Apărarea împotriva atacurilor cu drone, prioritară

În plus, ministrul interimar a spus că deși toate proiectele incluse în SAFE sunt prioritare, în contextul actual, una dintre principalele priorități se referă la apărarea României împotriva atacurilor cu drone.

El a explicat că, de-a lungul timpului, Armata Română a gândit apărarea României cu capacitatea de a proteja împotriva rachetelor, elicopterelor și avioanelor - adică împotriva unor obiecte zborătoare mai mari, care zboară la altitudini mai mari.

„Ei bine, întreaga filosofie astăzi este schimbată, vedem ameninţări cu drone care au o caracteristică specială, zboară la altitudini foarte mici, au o suprafată de reflecţie foarte mică, ceea ce le face mai greu detectabile pe radar. Aşa cum viruşii se dezvoltă în paralel cu antivirusii, aşa şi soluţiile antidronă se dezvoltă în paralel cu dronele, însă România mai are nevoie de capacităţi pentru a acoperi toate scenariile.

Avem situaţia astăzi împotriva dronelor pentru care avem răspuns, însă, de asemenea, avem scenarii pentru care nu avem suficiente capabilităţi şi am pus în acest program SAFE opt proiecte care, dacă astăzi ar fi în dotarea Armatei Române, cele mai multe dintre scenariile pe care le-am văzut în ultimele luni nu ar fi putut să se întâmple astfel”, a precizat Radu Miruță.

„Suntem în cursul semnării unui acord joint venture între MApN şi firme din Ucraina producătoare de drone”

Ministrul interimar a mai menționat că Ministerul Apărării Naționale se află, alături de cel din Ucraina, în cursul semnării unui acord joint venture cu firme din Ucraina producătoare de drone.

„Eu sunt absolut convins că ceea ce îi trebuie Armatei Române este o soluţie personalizabilă de drone în interiorul MApN, cu producţie la MApN. Şi mă refer în special la partea de software care integrează de fapt toate aceste variabile care optimizează modul în care dronele pot fi folosite.

Nu plănuiesc ca în Armata Română să se producă componente de dronă, însă mi-e absolut limpede că Armata Română trebuie să poată gestiona un software care coordonează aceste drone personalizat pentru situaţia Armatei Române.

Armata Română are o înzestrare în permanentă. Trebuie să existe un software de drone care să poată integra toate capabilităţile noi care ajung în înzestrarea Armatei Române, iar asta trebuie să se întâmple în timp real.

Dacă şeful Statului Major, dacă un alt coleg general are o decizie despre schimbarea unui anumit plan în interiorul Armatei Române, dronele care trebuie să fie parte din această situaţie trebuie să aibă capacitatea de a se reintegra rapid, adică să fie un software pe care militarii Armatei Române într-un zi, două, trei să-l personalizeze pentru alte tipuri de acţiuni.

Asta se poate întâmpla dacă cumperi de pe raft, pentru că poţi comanda cel mai potrivit software la vremea respectivă, peste o jumătate de an acel software va trebui schimbat, iar astăzi schimbarea ar însemna o achiziţie publică care se termină în vreun an de zile după ce e contestată, situaţie care nu mai reflectă nevoia Armatei Române de atunci.

Şi atunci decizia pe care am propus-o şi care a fost acceptată este ca parteneriatul între România şi Ucraina să însemne în România Ministerul Apărării, iar în Ucraina una dintre firmele pe care cei din Ucraina le vor desemna pentru a face această co-producţie pe teritoriul României”, a explicat el.

Citește și: Ministrul interimar al Economiei: SAFE poate genera cerere de miliarde de euro pentru industria românească de apărare