Renaștere sau exil: În Ungaria, viitorul presei independente atârnă de alegeri (AFP)
Potrivit estimărilor Reporters sans frontières (RSF), aproximativ 80% din peisajul media ungar se află sub controlul puterii.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 26 Martie 2026, 06:59 • Actualizat: 26 Martie 2026, 07:25
Cu mai puțin de trei săptămâni până la alegerile legislative din Ungaria, săptămânalul Magyar Hang nu se gândește doar la modul în care va relata rezultatele scrutinului. Redacția analizează și scenarii de exil, în cazul în care premierul naționalist Viktor Orban va obține un al cincilea mandat consecutiv.
Dacă liderul opoziției, Peter Magyar, va câștiga, „am elaborat o strategie de revenire la condiții normale de piață”, a declarat pentru AFP directorul general al publicației, Csaba Lukacs, în sediul redacției din Budapesta.
Însă dacă sondajele se înșală și Viktor Orban va ieși din nou învingător, redacția acestui titlu conservator are și un „plan B”: „transferarea unei părți a activității în străinătate”.
Astfel de planuri nu sunt izolate în această țară din Europa Centrală, membră a Uniunii Europene, unde numeroase instituții de presă independente au fost închise, iar multe altele au ajuns în proprietatea unor oameni de afaceri apropiați de Viktor Orban, de la revenirea acestuia la putere în 2010.
Potrivit estimărilor Reporters sans frontières (RSF), aproximativ 80% din peisajul media ungar se află sub controlul puterii. Ungaria a coborât astfel până pe locul 68 în clasamentul anual al organizației privind libertatea presei.
În februarie, liderul ungar - apropiat atât de președintele american Donald Trump, cât și de cel rus, Vladimir Putin - a promis că va face „curățenie” în societatea civilă și că se va ocupa inclusiv de „jurnaliștii vânduți” influenței străine.
„Mă tem de vendeta pe care Viktor Orban ar putea dori să o ducă după 12 aprilie”, a declarat pentru AFP directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, aflat recent la Budapesta. „Este posibil să vedem jurnaliști plecând în exil.”
„Ne consideră trădători”
Fondat în 2018, Magyar Hang, devenit între timp al doilea cel mai citit săptămânal politic din țară, cu un tiraj de 12.000 de exemplare, nu este invitat niciodată la conferințele de presă săptămânale ale guvernului.
„Ne consideră trădători”, spune redactorul-șef Zsombor Gyorgy, care apreciază că redacția sa a păstrat „valorile civice, precum respectul pentru tradiție și drepturile civile, pe care Orban le-a abandonat”.
Publicația s-a născut din cenușa cotidianului Magyar Nemzet, cumpărat de cercuri apropiate puterii și apoi închis, după conflictul dintre proprietarul său și liderul naționalist.
La început, Magyar Hang a fost redactat voluntar, de aproximativ 20 de jurnaliști concediați, care lucrau din sufrageria unuia dintre ei.
Astăzi, publicația are 44 de angajați și reușește să obțină profit din abonamente și produse derivate. Totuși, pentru că nimeni din Ungaria nu a acceptat să o tipărească, ziarul este imprimat în Slovacia vecină.
De asemenea, nu poate conta pe fondurile publice, care, potrivit RSF, sunt rezervate grupurilor media controlate de „oligarhii” apropiați de partidul Fidesz al lui Viktor Orban.
„Editate într-o manieră centralizată, aceste instituții media oferă o singură perspectivă”, afirmă Agnes Urban, reprezentantă a ONG-ului Mertek Media Monitor.
„Veninul politicii”
Anul trecut, Magyar Hang, împreună cu o altă instituție media care a dorit să își păstreze anonimatul, a sesizat justiția europeană, acuzând guvernul de la Budapesta că a acordat, din 2015 încoace, peste 800 de milioane de euro ajutoare publice presei favorabile puterii.
Pe de altă parte, Boris Kalnoky, directorul școlii de jurnalism din cadrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) - o instituție privată apropiată majorității - consideră că este firesc ca guvernul să nu sprijine presa „ostilă”.
„Nu poți reproșa șarpelui veninul. Asta este natura politicii”, a declarat el pentru AFP.
Dacă va rămâne la putere, tabăra Fidesz a anunțat că dorește să readucă în discuție „legea transparenței vieții publice”, abandonată după protestele de anul trecut.
Criticii compară acest proiect cu legea rusă privind „agenții străini”, întrucât ar permite sancționarea sau chiar închiderea instituțiilor media și ONG-urilor „finanțate din străinătate”.
La rândul său, Peter Magyar a promis că, dacă va deveni prim-ministru, va face „tot posibilul pentru a restabili sau consolida libertatea presei”, după cum a declarat într-o conferință de presă recentă.
Totuși, într-un climat politic general ostil întrebărilor incomode, liderul opoziției a recunoscut că și el are, uneori, o atitudine dură față de jurnaliștii din presa independentă.
