Reuters: Alegerile parlamentare ar putea schimba orientarea prooccidentală a României
Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, confruntarea electorală se va da între AUR și PSD.

Articol de Gabriela Nae, Publicat: 30 Noiembrie 2024, 23:02 • Actualizat: 03 Decembrie 2024, 17:44
Românii votează duminică la alegerile parlamentare, la care extrema dreaptă este așteptată să profite de incertitudinea legată de validitatea rezultatului surprinzător al alegerilor prezidențiale.
La câteva zile după ce suveranistul Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi în primul tur, un sondaj de opinie realizat a arătat că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune de extremă dreapta, conduce ușor în fața Partidului Social Democrat (PSD) aflat la guvernare.
Câștigurile formațiunilor de extremă dreapta la alegerile parlamentare de duminică, după o campanie dominată de preocupările alegătorilor privind problemele bugetare și costul vieții, ar putea schimba orientarea prooccidentală a României și ar putea slăbi sprijinul pentru Ucraina, spun analiștii politici.
„Oamenii care au votat pentru [Călin] Georgescu nu realizează că vorbim, în esență, despre o schimbare totală de traiectorie,” a declarat politologul Cristian Pîrvulescu pentru Reuters.
România este membră a Uniunii Europene și a NATO.
Succesul neașteptat al lui Călin Georgescu, duminica trecută, a stârnit suspiciuni de interferență în campania electorală, a determinat renumărarea voturilor și a determinat Curtea Constituțională să analizeze solicitarea unui candidat învins ca prima rundă de vot de a fie reluată.
Confuzia domnește în România de după primul tur prezidențial
Alegătorii nu știu nici dacă turul al doilea al prezidențialelor, programat pentru 8 decembrie între Georgescu și Elena Lasconi, o candidată centristă, va avea loc sau va fi amânat.
Vineri, Curtea Constituțională a analizat situația, dar a decis să amâne pentru luni o hotărâre privind anularea primului tur.
Călin Georgescu a candidat ca independent, provocând partidele tradiționale, însă analiștii politici spun că partidele de extremă dreaptă vor beneficia cel mai mult de pe urma incertitudinii.
"Beneficiarii sunt [Călin] Georgescu și tabăra anti-sistem, care primește acum muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt", a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Un sondaj AtlasIntel realizat în perioada 26-28 noiembrie a plasat AUR la 22,4%, înaintea PSD, cu 21,4%, în scădere cu 10 puncte procentuale față de două săptămâni în urmă, și a Uniunii Salvați România (USR), cu 17,5%.
Cercetarea sociologică nu a luat în calcul renumărarea voturilor.
Buget, locuri de muncă și investiții
În vârstă de 62 de ani, Căllin Georgescu a fost critic la adresa NATO și a poziției României față de Ucraina și a declarat că Bucureștiul ar trebui să colaboreze, nu să provoace Rusia.
Sondajele de opinie nu au prevăzut succesul său.
AUR deține în prezent 8,5% din mandatele legislative, iar alte două partide de extremă dreaptă ar putea, de asemenea, intra în Parlament.
Premierul Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al prezidențialelor, reflectând nemulțumirea alegătorilor față de guvernul său, după o campanie bazată pe promisiunea de stabilitate în contextul continuării războiului din Ucraina.
Viitorul executivul se va confrunta cu o sarcină dificilă de reducere a unui deficit bugetar care este cel mai ridicat din UE, de 8% din PIB. De asemenea, va fi presat să mențină obiectivele de cheltuieli pentru apărare în contextul începerii unui nou mandat al președintelui american Donald Trump.
România are cea mai mare proporție a populației expuse riscului de sărăcie din UE, iar o mare parte a țării necesită investiții.
„Avem o țară cu o dezvoltare inegală, iar cele mai mari frustrări se acumulează în aceste zone periferice, care vor cădea pradă candidaților care știu cum să li se adreseze”, a declarat antropologul Bogdan Iancu.
În orașe precum Victoria, aflat la poalele munților Făgăraș din Carpații Meridionali, promisiunea de locuri de muncă este vitală. În cele trei decenii de când activitatea unei fabrici chimice din perioada comunistă a fost redusă semnificativ, populația orașului s-a înjumătățit, ajungând la 6.400 de locuitori, iar sute dintre aceștia fac naveta zilnic pentru a lucra.
„În primul rând, voi vota pentru ca fabricile să vină aici. Să avem unde lucra,” a spus Mihai Coroianu, în vârstă de 52 de ani, în timp ce curăța zăpada în piața principală a orașului.
Primarița orașului, Camelia Bertea, a obținut 31 de milioane de euro din fonduri UE pentru proiecte locale în trei ani, inclusiv redeschiderea spitalului local, echivalentul bugetului orașului Victoria pe 31 de ani.
Guvernul a asigurat, de asemenea, investiții din partea grupului german de apărare Rheinmetall pentru construirea unei facilități de producție de praf de pușcă lângă Victoria, până în 2027, creând sute de locuri de muncă.
„Viitorul unui oraș mic fără perspective financiare nu poate fi decât fondurile UE,” a spus Camelia Bertea.