România organizează turul decisiv al alegerilor prezidențiale, duminică, în care se confruntă George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, și Nicușor Dan, primar al Bucureștiului, susținut de Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Reuters scrie că miza scrutinului este uriașă pentru această țară membră a UE și NATO, în special în contextul pozițiilor celor doi candidați și al deficitului fiscal uriaș.

Șocul valutar

Leul românesc a scăzut cu aproape 3% față de euro după rezultatul neașteptat de bun al lui George Simion în primul tur, prăbușirea coaliției prooccidentale și declarațiile lui împotriva Bruxelles-ului și împotriva majorării taxelor.

A fost cea mai mare scădere săptămânală din 2009 încoace și, potrivit analiștilor, a forțat Banca Centrală să cheltuiască miliarde de euro pentru stabilizarea leului. Până atunci, moneda fusese aproape nemișcată ani la rând.

Previziuni sumbre

Pe piața swap-urilor valutare – unde investitorii anticipează mișcări viitoare – se estimează că leul va scădea de la 5,1 la 5,2 față de euro în trei luni și până la 5,4 până anul viitor.

Unii analiști prevăd chiar o scădere la 6, în cazul în care criza politică se adâncește, formarea unui guvern devine imposibilă, ratingul de credit este retrogradat și Bruxelles-ul începe să taie finanțarea.

„Rezultatul alegerilor ar putea avea un efect binar, iar riscurile pentru active sunt substanțiale dacă Simion câștigă”, a spus Yvette Babb, manager de portofoliu la William Blair.

Retrogradarea, în vizor

Ratingul de credit al României, încă în categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), pare să stea pe muchie de cuțit de ani de zile, dar mulți analiști cred că acum ar putea fi retrogradat la categoria „junk” (nerecomandat).

Potrivit Reuters, aceasta ar putea fi doar prima dintr-o serie de retrogradări. Costul de asigurare a obligațiunilor românești prin instrumente derivate – Credit Default Swaps – a crescut puternic și se apropie de cel al țărilor clasificate BB.

Problema de fond: deficitul bugetar al României a fost de 9,3% din PIB în 2024, aproape dublu față de ținta guvernului, și este estimat să depășească 7% și în acest an fără reduceri masive de cheltuieli sau creșteri de taxe.

Pe partea pozitivă, datoria publică este de 55% din PIB – sub media de 81% din UE – dar media include și Grecia, Italia, Franța.

„Problema este dacă vor reuși să formeze un guvern funcțional care să aplice măsuri fiscale”, a spus Viktor Szabo, manager la Aberdeen. „Ar putea dura luni”.

Arderea rezervelor

Analiștii estimează că Banca Centrală a României a cheltuit între 9 și 11 miliarde de euro din rezerve pentru a stabiliza leul după primul tur.

Rezervele erau de aproximativ 62 de miliarde de euro – echivalentul a cinci luni de importuri – astfel că o parte semnificativă a fost probabil epuizată. Este unul dintre motivele pentru care JPMorgan estimează că leul ar putea scădea cu până la 20%, dacă incertitudinea persistă.

România a emis obligațiuni internaționale de două ori anul acesta, dar are nevoie de cel puțin 7 miliarde de euro în plus – o sarcină care devine acum mult mai costisitoare.

Presiune pe datorie

Temerile legate de finanțele țării și riscul pierderii statutului de „investment grade” au afectat atât obligațiunile locale, cât și pe cele internaționale denominate în euro – favorite ale fondurilor de investiții din Germania, Franța și alte state din zona euro.

Majoritatea acestor obligațiuni au pierdut aproximativ 10% din valoare anul acesta, iar prima de risc cerută investitorilor pentru a deține obligațiuni românești în locul celor ungurești – unde guvernează euroscepticul Viktor Orban – a crescut puternic.

„Obligațiunile s-au depreciat atât de mult încât e aproape de neimaginat”, a spus Diliana Deltcheva, șefa departamentului de datorie de piețe emergente la Robeco, subliniind că România va continua totuși să primească fonduri europene, chiar dacă reduse.

Citește și: BNR menţine dobânda cheie la 6,50% pe an