Reuters: Rezultatul scrutinului prezidențial din România ar putea adânci faliile din UE
Cursa electorală se anunță strânsă, urmând să depindă de prezența la urne și de votul important al diasporei românești.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 18 Mai 2025, 08:32 • Actualizat: 18 Mai 2025, 08:58
Românii votează duminică în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Agenția Reuters urmărește duelul dintre un eurosceptic de extremă dreapta și un independent centrist, scrutin al cărui rezultat ar putea influența economia fragilă a țării și unitatea Uniunii Europene.
În vârstă de 38 de ani, naționalistul radical George Simion, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina și critică conducerea UE, a câștigat detașat primul tur al alegerilor, provocând destrămarea unei coaliții guvernamentale prooccidentale, ceea ce a dus la ieșiri masive de capital din România.
Primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan (55 de ani) a promis să combată corupția, este un susținător ferm al UE și NATO și a declarat că sprijinul României pentru Ucraina este esențial pentru propria securitate a țării în fața unei amenințări rusești în creștere.
Președintele României are atribuții importante, printre care conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care decide asupra ajutorului militar. Președintele are, de asemenea, influență în politica externă și poate bloca decizii ale UE care necesită unanimitate.
Indiferent cine va fi ales, noul președinte va trebui să desemneze un prim-ministru capabil să negocieze o nouă majoritate parlamentară, să reducă deficitul bugetar – cel mai mare din UE – să calmeze investitorii și să evite o retrogradare a ratingului de credit, comentează Reuters.
Cursa electorală se anunță strânsă, urmând să depindă de prezența la urne și de votul important al diasporei românești.
„Spre deosebire de statele occidentale, care își pot permite mai ușor greșeli, în România încrederea se poate pierde mult mai repede și ar putea... dura generații pentru a o recâștiga”, a declarat Radu Burnete, directorul celei mai mari organizații patronale din țară. „Nu ne putem permite să ne rătăcim drumul”, a adăugat el.
Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00, urmând ca imediat după să fie publicate exit poll-urile.
Votul din România are loc în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, unde se așteaptă o confruntare între primarul pro-UE al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, și istoricul conservator Karol Nawrocki.
O eventuală victorie a lui Simion și/sau Nawrocki ar extinde grupul liderilor eurosceptici care îi include deja pe premierii din Ungaria și Slovacia, semnalând o schimbare politică în Europa Centrală care ar putea adânci faliile din UE.
„Ceea ce își doresc (naționaliștii) este o Uniune Europeană cât mai puțin integrată”, a spus analistul politic și istoric Ion M. Ioniță. „Una foarte puțin unită din punct de vedere legislativ, în care deciziile se iau doar la nivel național, dar care continuă să beneficieze de fonduri europene”, consideră el.
Votul din România are loc la aproape 6 luni după ce scrutinul inițial a fost anulat din cauza unei presupuse ingerințe rusești – negate de Moscova – în favoarea liderului de extremă dreapta Călin Georgescu, ulterior interzis de la o nouă candidatură.
Anularea scrutinului a fost criticată de administrația SUA, iar George Simion își datorează mare parte din succes furiei populare stârnite de decizie, precum și frustrării față de partidele tradiționale acuzate de corupție și costuri ridicate ale vieții.
Liderul AUR a declarat că va propune ca prim-ministru pe Călin Georgescu, care susține naționalizările și o deschidere față de Rusia.
Unii analiști avertizează că dezinformarea online a fost din nou răspândită înainte de votul de duminică.
„Vedem cum dezinformarea se răspândește cu viteza fulgerului pe rețelele sociale – prin boți și redistribuiri strategice care imită postările autentice”, a spus Roxana Radu, expert la Școala de Guvernare Blavatnik a Universității Oxford.