Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în România a înregistrat o creștere de aproximativ 45% în perioada 2022-2025, ajungând de la 162.000 de tone la 235.426 de tone, potrivit unui raport de specialitate publicat recent.

Datele prezentate de Coaliția Pro DEEE arată că, în ceea ce privește echipamentele electrice și electronice (EEE) introduse pe piață, portalul național administrat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) indică o cantitate de 414.467 de tone în 2024 și de aproximativ 474.264 de tone în 2025.

„În Uniunea Europeană se pun pe piaţă mult mai multe echipamente electrice şi electronice decât în urmă cu zece ani. Cantitatea de DEEE colectată a crescut şi ea, dar mai lent. Majoritatea statelor-membre nu ating obiectivul de colectare. Comisia Europeană identifică lipsa infrastructurii, comerţul ilegal, fluxurile informale şi aplicarea neuniformă a răspunderii extinse a producătorului printre cauzele acestei situaţii.

În România, colectarea a crescut semnificativ în ultimii ani. Dar infrastructura locală de colectare separată este încă în dezvoltare, datele naţionale nu se suprapun perfect cu cele Eurostat, iar responsabilitatea financiară pentru neatingerea obiectivelor este foarte concretă pentru producători şi OTR-uri (Organizaţii de Transfer de Responsabilitate, n.r.).

Între 2022 şi 2025, creşterea este de aproximativ 45%. În 2024, portalul naţional indică şi 414.467 tone de EEE introduse pe piaţă, iar pentru 2025 aproximativ 474.264 tone. Creşterea cantităţilor colectate este importantă şi trebuie recunoscută.

Sistemul românesc colectează astăzi considerabil mai multe DEEE decât în urmă cu numai câţiva ani. Dar tocmai această evoluţie scoate în evidenţă o altă problemă: datele naţionale şi datele Eurostat nu sunt încă perfect reconciliate”, se arată în document.

Evoluția colectării la nivel european

Raportul evidențiază că, în 2015, în Uniunea Europeană erau introduse pe piață aproximativ opt milioane de tone de echipamente electrice și electronice, cu circa 82% mai mult decât în anul precedent. În același interval, cantitatea de DEEE colectată a crescut de la aproximativ 3,2 milioane de tone în 2015 la 5,5 milioane de tone în 2024, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 72%.

„Colectarea a crescut considerabil. Dar piaţa echipamentelor electrice şi electronice a crescut şi mai repede. Cu alte cuvinte, după un deceniu de dezvoltare a sistemelor EPR, Europa colectează mult mai multe DEEE, dar creşterea cantităţilor puse pe piaţă continuă să exercite o presiune şi mai mare asupra sistemului 9...) EEE puse pe piaţă nu sunt acelaşi lucru cu DEEE generate - un frigider, o maşină de spălat, un televizor sau un panou fotovoltaic cumpărat astăzi poate deveni deşeu peste 10, 15 sau chiar peste 20 de ani.

Eurostat recunoaşte explicit această limitare: actualele date folosite pentru monitorizarea obiectivului nu conţin informaţii privind durata dintre momentul punerii pe piaţă a echipamentului şi momentul în care acesta devine deşeu. O parte din diferenţă reprezintă, firesc, echipamente încă aflate în utilizare.

O altă parte poate fi reprezentată de echipamente păstrate în gospodării, reutilizate sau transferate, dar există şi cantităţi care ies din sistemele formale de colectare. Tocmai de aceea discuţia despre ţinte devine esenţială: 65% din ce s-a pus pe piaţă sau 85% din ceea ce a devenit efectiv deşeu?”, se menționează în raport.

Potrivit Coaliției Pro DEEE, Directiva DEEE prevede în prezent două metode de calculare a obiectivului anual de colectare. Prima, folosită de majoritatea statelor membre, presupune colectarea unei cantități echivalente cu 65% din media echipamentelor electrice și electronice introduse pe piață în cei trei ani anteriori. Cea de-a doua metodă permite stabilirea obiectivului la 85% din cantitatea de DEEE generată în anul respectiv.

Diferențe între datele naționale și cele europene

Specialiștii din domeniu consideră că România are nevoie de un set complet și transparent de date, corelat între Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), autoritățile de mediu, MMAP și Eurostat, potrivit Agerpres.

„România are nevoie de o serie completă şi reconciliată între AFM, autoritatea de mediu, MMAP şi Eurostat. Cu atât mai mult cu cât kilogramul necolectat are deja un preţ. Contribuţia la Fondul pentru mediu: 2 lei/kg şi 4 lei/kg - pentru categoria 3, în limbajul curent se foloseşte deseori termenul de 'penalitate AFM'. Din punct de vedere juridic vorbim însă despre o contribuţie la Fondul pentru mediu.

Metodologia europeană raportează cantitatea colectată la media EEE puse pe piaţă în cei trei ani anteriori, nu la cantitatea pusă pe piaţă în acelaşi an. Diferenţele pot proveni din momente diferite de raportare, validare şi transmitere, din estimări şi din particularităţile metodologice ale datelor.

Eurostat arată, de altfel, că statele membre au la dispoziţie până la 18 luni de la încheierea anului de referinţă pentru raportare, iar datele trec ulterior prin procesul european de validare. Problema trebuie însă rezolvată”, se arată în raport.

Coaliția Pro DEEE a fost înființată în 2021, având ca obiectiv implementarea în România a politicilor și standardelor Uniunii Europene în domeniul economiei circulare, cu accent pe gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Citește și: Fiecare persoană din UE a generat, în medie, 35,9 kilograme de deşeuri de ambalaje din plastic