România, pe lista țărilor invitate să facă parte din „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trum
Potrivit agenției Associated Press, noul organism ar urma să fie format din lideri mondiali și să supervizeze etapele următoare ale procesului de pace din Gaza, în contextul armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 18 Ianuarie 2026, 22:13 • Actualizat: 18 Ianuarie 2026, 22:58
Statele Unite au invitat cel puțin șapte țări să se alăture noului „Consiliu pentru Pace”, o structură internațională inițiată de președintele american Donald Trump, menită să supervizeze următoarele etape ale procesului de stabilizare din Fâșia Gaza și să joace un rol extins în gestionarea conflictelor globale.
Printre statele invitate se numără și România, potrivit unei confirmări oficiale transmise duminică de Administrația Prezidențială.
Invitație oficială de la Casa Albă
Palatul Cotroceni a anunțat că președintele Nicușor Dan a primit o scrisoare oficială din partea omologului american, Donald Trump, prin care România este invitată să devină membru al „Consiliului pentru Pace”.
„Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al ‘Consiliului pentru Pace’”, se arată în comunicatul oficial.
Potrivit agenției Associated Press, noul organism ar urma să fie format din lideri mondiali și să supervizeze etapele următoare ale procesului de pace din Gaza, în contextul armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie.
Printre atribuțiile Consiliului se numără coordonarea tranziției administrative în Gaza, sprijinirea formării unui nou comitet palestinian, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului devastat de război.
Totodată, documentele transmise statelor invitate indică faptul că organismul ar putea avea un rol mai larg în gestionarea crizelor internaționale, ceea ce îl transformă într-un posibil rival al Organizației Națiunilor Unite.
Taxă de intrare, un miliard de dolari
Potrivit unor surse americane citate de AP, statele care doresc statut de membru permanent trebuie să contribuie cu un miliard de dolari, sumă destinată reconstrucției Gazei.
Alternativ, este prevăzut un mandat de trei ani fără obligație financiară.
Oficialii americani susțin că fondurile vor fi utilizate exclusiv pentru refacerea infrastructurii și stabilizarea regiunii.
Cine a acceptat invitația
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a confirmat deja că va participa la noul consiliu, fiind unul dintre cei mai vocali susținători europeni ai lui Donald Trump.
De asemenea, invitații au fost transmise către India, Iordania, Grecia, Cipru, Pakistan, Canada, Turcia, Egipt, Argentina, Paraguay și Albania.
Lista finală a membrilor urmează să fie anunțată oficial în zilele următoare, cel mai probabil în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.
Consiliul lui Trump, un posibil rival al ONU
Analiștii internaționali consideră că acest nou consiliu ar putea deveni un concurent direct al ONU, mai ales în contextul în care Consiliul de Securitate este blocat de veto-uri succesive, iar finanțarea organizației a fost redusă semnificativ în ultimii ani.
În scrisorile de invitație, Donald Trump susține că planul pentru Gaza a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, deși acest aspect este contestat de mai mulți diplomați.
Controverse și reacții internaționale
Casa Albă a anunțat și formarea unui comitet executiv care să implementeze deciziile Consiliului pentru Pace. Printre membrii acestuia se numără:
- Marco Rubio – secretar de stat al SUA
- Steve Witkoff – trimisul special al lui Trump
- Jared Kushner – ginerele președintelui american
- Tony Blair – fost premier britanic
- Ajay Banga – președintele Băncii Mondiale
- Robert Gabriel – consilier pentru securitate națională
- Yakir Gabay – om de afaceri israelian
Prezența Turciei în structurile de consultare este considerată esențială, având în vedere relațiile sale cu Hamas, dar și poziția sa strategică în regiune.
Israelul a reacționat însă critic, afirmând că structura executivă „nu a fost coordonată cu autoritățile israeliene”, o poziție rară de opoziție față de administrația de la Washington.













