Interconectările energetice, cooperarea economică și combaterea dezinformării dau o dimensiune concretă parteneriatului dintre România și Republica Moldova, în sprijinul parcursului european al Chișinăului.

Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova, parteneriatul pentru Uniunea Europeană”, a subliniat într-un interviu pentru Radio România Actualități că apropierea dintre cele două state trebuie privită și prin prisma cooperării instituționale, economice și strategice construite în ultimii ani.

„În 2026, asistăm la suprapunerea unor procese care, teoretic, în mod obișnuit, s-ar fi desfășurat diferit. Avem, pe de o parte, accelerarea negocierilor europene, pe de altă parte, consolidarea interconexiunilor energetice și economice. Și avem și această transformare, evident, a arhitecturii de securitate determinată de războiul din Ucraina”, a explicat acesta în emisiunea „Serviciul de noapte”, realizată de Maria Țoghină.

În viziunea prezentată în carte, integrarea europeană reprezintă un instrument esențial pentru securitatea Republicii Moldova, iar legăturile de infrastructură și cooperarea instituțională sunt mecanisme prin care acest obiectiv poate fi susținut.

„Volumul măsoară, de fapt, distanța dintre ceea ce se angajează politic și rezultatele concrete”, a punctat Andrei Stoian.

Expertul a arătat că România poate oferi expertiză pentru dezvoltarea unor instituții stabile, capabile să aplice legislația europeană.

Printre exemplele de cooperare menționate se numără gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, participarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și proiectele logistice. Andrei Stoian a amintit și preluarea, în 2026, a operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, prezentată ca o oportunitate pentru facilitarea tranzitului de mărfuri și cereale.

Securitatea energetică ocupă un loc central în acest parteneriat.

Corina Popescu, specialistă în energie și autoarea capitolului dedicat viitorului energetic al Republicii Moldova, a explicat că diversificarea conexiunilor reduce vulnerabilitățile sistemului.

„În energie, dacă stai izolat, ești vulnerabil”, a subliniat aceasta.

Potrivit explicațiilor sale, linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău va permite transportul energiei electrice din România către principalul centru de consum al Republicii Moldova, ocolind un nod critic aflat în zona Tiraspolului.

Alte două proiecte importante sunt interconexiunile Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș, ambele de 400 kV. Conform informațiilor prezentate în emisiune, proiectul Suceava–Bălți se află în etapa de proiectare, iar lucrările de construcție ar urma să înceapă în 2027. Pentru Strășeni–Gutinaș, finanțarea pe partea Republicii Moldova a fost obținută în acest an, în timp ce partea română dispunea deja de fondurile necesare.

Corina Popescu a arătat că investițiile presupun lucrări în ambele țări și pot aduce beneficii inclusiv rețelei românești, prin reducerea congestiilor.

„Investiția nu este doar a Republicii Moldova, ci și a României. România trebuie să își construiască infrastructura necesară, atât în stațiile de transformare, cât și pe porțiunea de linie de pe teritoriul său. Beneficiile sunt de ambele părți”, a explicat specialista.

Corina Popescu a evidențiat și contribuția Transgaz la dezvoltarea infrastructurii de gaze și la asigurarea accesului Republicii Moldova la surse alternative de aprovizionare.

Cooperarea în domeniul informației reprezintă o altă componentă a relației bilaterale.

Directoarea generală a Agerpres a explicat că agenția a creat un flux de știri dedicat Republicii Moldova, dar că presa de peste Prut are nevoie și de materiale realizate direct pe teren. Claudia Nicolae a atras atenția asupra dezechilibrului dintre viteza cu care circulă informațiile false și timpul necesar verificării lor, care poate ajunge la ore sau chiar zile în cazul subiectelor complexe.

„Dezinformarea există și în România, iar noi, ca jurnaliști, ne confruntăm cu provocarea de a demonta informațiile false care apar pe rețelele sociale”, a subliniat ea.

În acest context, jurnalista Maria Țoghină a evidențiat necesitatea unei colaborări mai apropiate între jurnaliștii din România și Republica Moldova, inclusiv prin cooperarea dintre Radio România și Radio România Chișinău.

Volumul „România și Republica Moldova, parteneriatul pentru Uniunea Europeană”, prezentat deja la Chișinău și București, urmează să fie lansat pe 16 noiembrie și la Parlamentul European, la Bruxelles.