Sistemul de Intrare/Ieşire (EES) la frontierele externe ale Uniunii Europene, ce presupune colectarea datelor alfanumerice şi biometrice pentru cetăţenii care vin din ţări din afara blocului comunitar, va fi funcțional din 12 octombrie, urmând să fie operaţionalizat etapizat, a anunţat Poliţia de Frontieră a României.

„În România, sistemul va fi operaţionalizat etapizat, începând cu punctele de trecere a frontierei Midia (judeţul Constanţa), Stânca (judeţul Botoşani), Naidaş (judeţul Caraş-Severin), Sighet (judeţul Maramureş) şi Aeroportul Sibiu, urmând să fie extins gradual şi în celelalte puncte de trecere a frontierei în următoarea perioadă (maximum 170 de zile)”, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), potrivit Agerpres.

Pentru cine se va aplica EES. Ce date vor fi înregistrate

Acest sistem se va aplica doar cetăţenilor acelor state care nu fac parte din Uniunea Europeană şi care intenţionează să efectueze şederi de scurtă durată pe teritoriul blocului comunitar - adică până la 90 de zile în oricare 180 de zile.

EES va înregistra data şi locul de intrare şi ieşire pentru cetăţenii non-UE, va colecta date alfanumerice şi biometrice (imagine facială şi patru amprente digitale) şi va calcula automat durata şederii legale.

Pe durata perioadei de tranziţie de aproximativ şase luni, paşapoartele vor continua să fie ştampilate manual.

Implementarea sistemului urmăreşte realizarea unui control mai sigur şi eficient, înlocuind treptat ştampilarea manuală a documentelor de călătorie, fără să modifice drepturile de circulaţie existente.

„La prima intrare, după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de aşteptare la frontieră”, a arătat sursa citată.

Amprentarea prin sistemul EES se aplică cetăţenilor ţărilor non-UE, cu excepţia copiilor sub 12 ani, a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă şi a deţinătorilor de permise de şedere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

Datele vor fi păstrate timp de trei ani (sau cinci ani în cazul refuzului intrării ori al depăşirii duratei legale de şedere), cu respectarea strictă a legislaţiei europene privind protecţia datelor.

Citește și: România are cei mai puțini absolvenți de facultate din Uniunea Europeană