Sondaj INSCOP: Aproape două treimi dintre români vor formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline
Blocajele și întârzierile din negocierile politice ar putea afecta inclusiv susținerea electorală a partidelor implicate.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 08 Septembrie 2026, 23:26 • Actualizat: 08 Septembrie 2026, 23:31
Aproape două treimi dintre români consideră că partidele politice trebuie să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri, potrivit unui sondaj INSCOP realizat la începutul lunii septembrie.
Datele cercetării sociologice arată că 63,9% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a unui acord politic. În schimb, 26,8% consideră mai important ca partidele să nu facă compromisuri majore, chiar dacă formarea unui nou executiv ar dura mai mult.
Totodată, 52% dintre cei chestionați cred că prelungirea interimatului guvernamental va avea consecințe negative pentru România. Dintre aceștia, 32,4% anticipează efecte foarte negative, iar 19,6% efecte destul de negative.
La polul opus, 14% dintre participanții la sondaj apreciază că menținerea interimatului ar putea avea consecințe pozitive: 8,8% se așteaptă la efecte destul de pozitive, iar 5,2% la efecte foarte pozitive.
Directorul INSCOP afirmă că rezultatele indică o cerere clară a populației pentru funcționarea normală a instituțiilor și reducerea incertitudinii politice.
„Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică”, a explicat Remus Ștefureac.
Potrivit sociologului, prelungirea excesivă a interimatului este percepută mai degrabă ca o sursă de vulnerabilitate decât ca o simplă perioadă de tranziție. Blocajele și întârzierile din negocierile politice ar putea afecta inclusiv susținerea electorală a partidelor implicate.
Directorul INSCOP subliniază că preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice se regăsește în rândul alegătorilor principalelor partide, ceea ce arată că tema este legată în primul rând de funcționarea statului, nu de apartenența politică.
Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Datele au fost culese prin interviuri telefonice, iar eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
