Studiile în programele de licenţă cu dublă specializare vor fi reluate în anul universitar 2025-2026, atât în specialitate, cât şi didactică, după mai mulţi ani de întrerupere. Prima generaţie de studenţi este admisă în sesiunile acestui an, au transmis, miercuri, 22 octombrie, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

„Ca rector am susţinut în Legea 199/2023 şi prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc 'Reforma Bologna 2.0' şi mă bucur că în calitate de ministru am iniţiat şi/sau am aprobat câteva din acestea (unele au fost deja iniţiate pe parcursul anilor 2023-2024, iar altele urmează). (...)

Mă uit acum cu plăcere că avem primele generaţii care încep anul universitar 2025-2026 în această structură, ceea ce le va spori şansele de integrare în piaţa muncii, dar va ajuta şi integrarea lor în învăţământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel şi accesul copiilor la cadre didactice calificate.

Din discuţiile preliminare avute cu cei implicaţi am înţeles că a existat interes din partea studenţilor pentru aceste programe şi că startul a fost mai mult decât încurajator”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, potrivit unui comunicat remis presei.

Reprezentanţii ARACIS Valentin Năvrăpescu şi Cristina Ghiţulică susţin că instituţia va continua să sprijine instituţiile de învăţământ superior în procesul de implementare a programelor cu dublă specializare, precum şi a altor forme de pregătire universitară flexibilă, asigurând o abordare coerentă, bazată pe calitatea educaţiei şi pe nevoile de formare ale viitorilor specialişti, inclusiv profesori, dar şi pe cerinţele pieţei muncii, aflate într-o continuă dinamică.

Principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna

Procesul Bologna a demarat în anii '90, Declaraţia fiind semnată în 1999 la Bologna, cu angajamentul constituirii Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS) până în 2010, lucru confirmat de conferinţa de la Budapesta/Viena (2010).

Principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna se referă la compatibilizarea studiilor universitare în ţări membre relaţionarea mai strânsă cu piaţa muncii/societatea, focalizarea fiind iniţial pe organizarea ciclurilor de studiu, credite transferabile, suplimentul la diplomă, recunoaşterea diplomelor şi asigurarea calităţii, precum şi stimularea mobilităţilor academice şi întărirea dimensiunii europene a învăţământului superior.

Ulterior, educaţia europeană a intrat în ceea ce unii experţi numesc metaforic „reforma Bologna 2.0”, care dinamizează şi adaptează realizările primei perioade şi explorează aspecte suplimentare axate pe alianţe universitare europene, implementarea cât mai unitară şi relevantă a cadrului naţional al calificărilor prin raportare la rezultatele învăţării, microcredenţiale/microcertificări, relaţia educaţie formală-nonformală-informală şi învăţarea pe parcursul vieţii, specializări integrate (ex.: dubla specializare) etc.

Citește și: Ministerul Educaţiei: Salariile profesorilor nu au fost reduse; Este vorba despre calculul sporului de suprasolicitare neuropsihică