Studiu: 3 din 10 copii ai României trăiesc în sărăcie, iar mortalitatea infantilă a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu
La începutul anului 2025, în România locuiau 3,61 milioane de copii, reprezentând aproximativ 19% din populația rezidentă.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 01 Iunie 2026, 12:14 • Actualizat: 01 Iunie 2026, 14:09
România continuă să se confrunte cu probleme majore în ceea ce privește bunăstarea copiilor, în pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani.
Potrivit unei analize publicate de Salvați Copiii România, peste trei din zece copii sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, rata mortalității infantile a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar scăderea acoperirii vaccinale generează riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.
La începutul anului 2025, în România locuiau 3,61 milioane de copii, reprezentând aproximativ 19% din populația rezidentă. În același an, au fost înregistrați doar 145.725 de nou-născuți, cel mai mic număr consemnat din 1930 până în prezent.
Un milion de copii, expuși riscului de sărăcie
Datele analizate de organizație arată că 32,4% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. În cifre absolute, aproximativ 1,16 milioane de copii cresc în familii care întâmpină dificultăți în asigurarea unui nivel de trai adecvat.
Deși indicatorul general al sărăciei este în scădere, organizația avertizează asupra agravării sărăciei alimentare. Procentul familiilor cu copii care nu își permit o masă cu carne, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile a crescut de la 14,6% la 17,2%. În cazul familiilor monoparentale, ponderea a urcat de la 19,5% la 25,9%.
Sărăcia afectează direct și accesul la educație. Un studiu realizat de Salvați Copiii în 2025 arată că 58% dintre familiile incluse în programele organizației nu pot susține cheltuielile școlare ale copiilor fără ajutor extern. În rândul familiilor care se consideră sărace, procentul ajunge la 87%.
Tot mai mulți copii rămân în afara școlii
La începutul anului trecut, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani nu erau înscriși în sistemul de educație, reprezentând peste 18% din populația școlară din această categorie de vârstă.
Problemele apar încă din educația timpurie. România înregistrează cea mai scăzută rată de participare la educația preșcolară din Uniunea Europeană - 76,5%, comparativ cu media europeană de 95%.
Datele Eurostat indică și o creștere constantă a numărului copiilor care abandonează școala. În cazul elevilor de gimnaziu, procentul celor aflați în afara sistemului educațional a crescut de la 12,3% în 2021 la 17,09% în 2024. Pentru liceeni, ponderea a ajuns la 27,23%.
România rămâne lider european la nașteri în rândul minorelor
Raportul evidențiază și persistența fenomenului maternității timpurii. În 2025, 5.815 copii s-au născut din mame minore, iar în 496 de cazuri mamele aveau sub 15 ani.
Deși România reprezintă aproximativ 4% din totalul nașterilor din Uniunea Europeană, țara noastră concentrează peste 26% din nașterile la mame minore și peste 41% din nașterile la fete sub 15 ani la nivel european.
Specialiștii atrag atenția că lipsa monitorizării medicale în timpul sarcinii este frecventă în cazul mamelor foarte tinere. Aproape 43% dintre nașterile la fete sub 15 ani au avut loc fără controale prenatale.
Mortalitatea infantilă crește
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este creșterea mortalității infantile. În 2024, rata a ajuns la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimul deceniu.
Evoluția inversează tendința de scădere observată în anii anteriori, când indicatorul coborâse de la 6,8 la mie în 2016 la 5,6 la mie în 2023.
Criză de vaccinare și risc de reapariție a bolilor
Organizația avertizează și asupra unei scăderi accentuate a vaccinării copiilor.
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, rata de acceptare pentru prima doză a vaccinului ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a ajuns la doar 47,4%.
Situația diferă semnificativ între județe. În timp ce județul Bihor a raportat o acoperire vaccinală de 73,8%, județul Argeș a înregistrat cea mai redusă rată, de numai 23,7%.
Specialiștii avertizează că nivelul actual al vaccinării este insuficient pentru a asigura protecția colectivă împotriva unor boli infecțioase grave.
Probleme de sănătate mintală și expunere la riscuri online
Analiza Salvați Copiii relevă și dificultăți tot mai mari în ceea ce privește sănătatea emoțională a copiilor.
Doar trei din cinci copii afirmă că se simt frecvent fericiți, în timp ce 25% spun că sunt adesea triști, iar peste jumătate se confruntă frecvent cu stări de oboseală.
Anxietatea reprezintă cea mai răspândită problemă de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat de servicii de consiliere, urmată de dificultățile emoționale asociate divorțului părinților, tulburările de învățare și dependența de ecrane.
În mediul online, vulnerabilitatea copiilor continuă să crească. Aproape 80% dintre minori navighează pe internet fără restricții, iar aproape jumătate dintre adolescenți au fost contactați de persoane necunoscute pe internet. O treime dintre aceștia au raportat experiențe de hărțuire sau interacțiuni care le-au creat disconfort.
Totodată, două treimi dintre copii spun că au fost expuși unor conținuturi care i-au speriat, iar 60% au fost martori ai fenomenului de cyberbullying.
Bullying-ul, o problemă prezentă în majoritatea școlilor
Nici mediul școlar nu oferă întotdeauna un climat sigur, potrivit cercetării realizate de organizație în 2025.
Nouă din zece profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale bullying-ului. Fenomenul este perceput ca fiind mai frecvent în școlile din București decât în cele din mediul rural.
Concluzia raportului este că, deși unele indicatori sociali au înregistrat ameliorări, copiii din România continuă să se confrunte cu provocări majore legate de sărăcie, accesul la educație și servicii medicale, sănătatea mintală și siguranța în mediul digital, ceea ce necesită intervenții coordonate din partea autorităților și a societății civile.













