Donald Trump a semnat joi, 6 februarie, un ordin executiv de impunere de sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru acţiuni „ilegale și fără temei” ale acesteia împotriva Statelor Unite ale Americii şi a aliatului lor apropiat, Israelul. Decizia liderului american a fost criticată de președintele Consiliului European, care l-a acuzat că subminează întregul sistem de justiţie.

Ordinul semnat de Donald Trump și publicat de Casa Albă interzice intrarea pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a oficialilor, angajaţilor şi agenţilor CPI, precum şi a celor mai apropiaţi membri ai familiilor acestora, şi oricărei persoane despre care se consideră că a sprijinit activitatea de investigaţie a Curții Penale Internaționale.

Reacții după decizia lui Donald Trump

Pe de o parte, decizia lui Donald Trump a fost lăudată de ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar. Acesta l-a felicitat pe președintele american.

„Îl felicit din toată inima pe preşedintele Trump. CPI îi urmăreşte în mod agresiv pe liderii aleşi ai Israelului, singura democraţie din Orientul Mijlociu”, a scris Gideon Saar pe X, fostul Twitter.

Oficialul israelian a mai susţinut că tribunalul nu are legitimitate, pentru că Israelul şi Statele Unite ale Americii nu sunt părţi la Statutul de la Roma şi nu sunt membri ai CPI.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a atras atenţia că sancţiunile impuse de Donald Trump împotriva CPI ameninţă independenţa tribunalului.

„Sancţionarea CPI ameninţă independenţa instanţei şi subminează întregul sistem de justiţie internaţională”, a declarat Antonio Costa, care conduce organismul ce reuneşte liderii celor 27 de state UE, potrivit Agerpres.

La rândul său, un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a transmis că blocul comunitar regretă decizia SUA, rezervându-şi posibilitatea de a lua la rândul său măsuri. Însă, nu a oferit detalii cu privire la posibilele măsuri.

Potrivit acestuia, Curtea Penală Internaţională joacă un rol vital în menţinerea justiţiei penale internaţionale şi în lupta împotriva impunităţii, inclusiv în Ucraina.

Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu preşedintele CPI, Tomoko Akane, şi a reamintit cu această ocazie „rolul esenţial” jucat de acest tribunal internaţional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.

CPI, mandat de arestare împotriva premierului Israelului

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, primit marţi de preşedintele american la Casa Albă.

De asemenea, Curtea de la Haga a emis mandate de arestare împotriva fostului ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, şi a unui lider Hamas.

Judecătorii CPI au constatat că există „motive rezonabile” pentru a-i suspecta pe cei trei bărbaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacul Hamas din 7 octombrie şi războiul lansat ulterior de Israel în Fâşia Gaza.

Benjamin Netanyahu a calificat decizia CPI ca fiind antisemită, în timp ce fostul preşedinte american, democratul Joe Biden, a calificat mandatele de arestare emise de CPI împotriva israelienilor drept „scandaloase”.

Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare şi împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin. Moscova a reacţionat, lansând propriile mandate de arestare împotriva unor importanţi oficiali ai instanţei.

Nici Statele Unite ale Americii, nici Israelul şi nici Rusia nu sunt membri ai CPI, o instanţă permanentă însărcinată cu urmărirea penală şi judecarea persoanelor acuzate de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

Fondată în anul 2002, Curtea Penală Internațională are în prezent 124 de state membre şi a emis doar câteva condamnări de la crearea sa.

Citește și: SUA: Un judecător blochează temporar planul lui Trump de concediere voluntară a angajaților guvernamentali