O moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene va fi dezbătută în Parlamentul European luni, când Ursula von der Leyen își va pleda cauza.

Votul este programat joi.

Demersul a fost inițiat de eurodeputați ai extremei drepte, printre care și românul Gheorghe Piperea.

Semnatarii moțiunii își pot retrage sprijinul inițial, iar dacă pragul de o zecime din totalul membrilor nu mai este atins, procedura este oprită.

Sesiunea de vot va fi nominală, ceea ce înseamnă că fiecare europarlamentar va vota în mod public, relatează Euronews.

Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, este nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate, care să reprezinte și majoritatea tuturor membrilor Parlamentului.

9 moțiuni în istorie, o singură demisie

De-a lungul timpului, au existat 9 moțiun la adresa conducerii Comisiei Europeană.

În 1990, Grupul Dreapta Europeană a încercat să forțeze demisia executivului comunitar din cauza politicii agricole, dar moțiunea a fost respinsă categoric, cu doar 16 voturi pentru și 243 împotrivă.

Cea mai recentă tentativă a avut loc în noiembrie 2014, împotriva Comisiei conduse de președintele luxemburghez Jean-Claude Juncker. Inițiată de grupul eurosceptic Europa Libertății și Democrației Directe, moțiunea a fost o reacție la scandalul financiar „LuxLeaks”, care a scos la iveală regimul fiscal al Luxemburgului. Doar 101 din cei 670 de eurodeputați au votat pentru, mult sub pragul necesar.

Alte moțiuni de cenzură s-au concentrat pe teme precum bugetul UE, impactul encefalopatiei spongiforme bovine (boala vacii nebune) în Europa sau gestionarea Eurostat, biroul de statistică al Comisiei.

O singură dată în istorie o moțiune de cenzură a dus la demisia unei Comisii, fără un vot formal în plen.

În martie 1999, Comisia condusă de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat în urma acuzațiilor de fraudă și a îngrijorărilor legate de transparență, anticipând votul Parlamentului. Anterior, aceeași Comisie supraviețuise altor 3 moțiuni pe teme diferite.

Citește și: AUR trece de 40% în preferințele electorale (INSCOP)