Trump propune ca SUA să preia controlul Fâșiei Gaza pentru a o reface, iar palestinienii să fie relocați temporar
Liderul de la Casa Albă vrea să transforme enclava palestiniană în „Riviera Orientului Mijlociu”.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 05 Februarie 2025, 00:02 • Actualizat: 05 Februarie 2025, 08:48
- Față de varianta publicată inițial, articolul a fost actualizat cu detalii și declarații
Într-o conferință de presă comună cu premierul israelian, la Casa Albă, președintele Donald Trump a declarat că SUA ar putea „prelua controlul” asupra Fâșiei Gaza.
Potrivit lui, s-a ar putea „face o treabă serioasă” prin îndepărtarea bombelor neexplodate și prin redresarea economică a teritoriului palestinian, transformându-l în „Riviera Orientului Mijlociu”, relatează BBC.
Liderul american a propus, de asemenea, ca palestinienii să fie relocați în afara Gazei în timpul procesului de reconstrucție, deși țările din Orientul Mijlociu au respins anterior această idee.
Premierul israelian – primul lider străin care vizitează SUA în al doilea mandat al lui Trump – a declarat că planul președintelui este „o idee demnă de luat în considerare.”
Benjamin Netanyahu i-a spus gazdei sale că este „cel mai mare prieten pe care Israelul l-a avut vreodată” – cei doi lideri au fost aliați apropiați în primul mandat al lui Trump, când acesta a mutat ambasada americană la Ierusalim, o decizie condamnată de palestinieni.
Corespondent diplomatic al BBC, Paul Adams consideră că președintele american „continuă să surprindă pe toată lumea cu propunerile sale pentru Gaza”, descriindu-le drept „idei amețitoare.”
Donald Trump a mai afirmat că Iranul „nu poate avea o armă nucleară” și că ar fi „nefericit” dacă Teheranul ar crede că poate dezvolta bombe atomice.
Vizita lui Benjamin Netanyahu peste Atlantic are loc într-un moment crucial pentru armistițiul din Gaza – un acord inițial de șase săptămâni care a pus capăt celor 15 luni de război dintre Israel și Hamas – pentru care liderul SUA și-a arogat meritele, notează BBC.
Premierul statului evreu, care se confruntă cu o luptă pentru supraviețuirea sa politică acasă, a declarat că înțelegerea este temporară și, totodată, că țara sa își rezervă „dreptul de a relua luptele.”
Cei doi lideri au fost aliați apropiați în primul mandat al lui Donald Trump, perioadă în care președintele SUA a mutat ambasada americană la Ierusalim, o decizie condamnată de palestinieni și aliații acestora.
Luni, Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care a devenit un mediator-cheie în negocierile pentru armistițiu.
Conform dreptului internațional, orice tentativă de transfer forțat al populației este strict interzisă, iar palestinienii, precum și națiunile arabe, vor percepe acest lucru ca pe o propunere clară de expulzare și de epurare etnică a palestinienilor de pe pământurile lor.
De aceea, liderii arabi au respins deja categoric aceste idei, exprimate tot mai frecvent în ultimele 10 zile, când s-a sugerat că Egiptul și Iordania ar putea „prelua” palestinienii din Gaza.
Într-o declarație emisă sâmbătă, Egiptul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Autoritatea Palestiniană și Liga Arabă au avertizat că o astfel de măsură ar putea „amenința stabilitatea regiunii, risca extinderea conflictului și submina perspectivele pentru pace și coexistență între popoarele sale”.
Expulzarea palestinienilor din teritoriile ocupate și extinderea coloniilor evreiești în locul acestora a fost de mult timp un obiectiv al extremei drepte ultranaționaliste din Israel.
Războiul din Gaza, într-o pauză negociată
Militanții Hamas au declanșat războiul în octombrie 2023 printr-un atac transfrontalier în Israel, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și alți 250 de ostatici duși în Gaza.
Armata statului evreu a răspuns cu o ofensivă devastatoare care a ucis peste 46.000 de palestinieni, conform oficialilor locali din sănătate, care nu fac distincție între civili și militanți, dar spun că femeile și copiii reprezintă mai mult de jumătate dintre victime.
Organizația Națiunilor Unite a raportat, sâmbătă, că peste 13.000 de minori au fost uciși în luptele armate.
Conflictul a destabilizat Orientul Mijlociu, a stârnit proteste globale și a scos în evidență tensiuni politice în interiorul guvernului israelian.
Scurt istoric al Fâșiei Gaza
Situată pe coasta estică a Mării Mediterane, Fâşia Gaza este un teritoriu de aproximativ 365 de kilometri pătrați între Israel şi Egipt. Cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori, enclava este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume.
Istoric, Fâșia Gaza a fost sub dominaţie otomană până în 1917, apoi sub control britanic. După Războiul arabo-israelian din 1948, a trecut sub administraţia Egiptului, însă a fost ocupată de Israel în 1967.
În urma Acordurilor de la Oslo (1993), Autoritatea Palestiniană a primit controlul asupra regiunii. Începând in 2007, Hamas a preluat puterea prin forţă, consolidându-şi dominaţia.
De atunci, Fâșia Gaza se află sub blocadă impusă de Israel şi Egipt, ceea ce a dus la o criză umanitară severă. ONU estimează că 80% din populaţie depinde de ajutor internaţional. Conflictul cu Israelul s-a intensificat treptat, Hamas fiind considerată drept organizaţie teroristă de SUA şi UE.
Citește și: 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau