Ucraina, reacție tranșantă la recomandarea făcută de Papa Francisc pentru încheierea războiului
Ambasada Ucrainei la Vatican a dat un răspuns tranșant la recomandarea făcută de Suveranul Pontif.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 10 Martie 2024, 16:35 • Actualizat: 10 Martie 2024, 17:37
Ambasada Ucrainei la Vatican a răspuns, duminică, la recomandarea pe care a făcut-o Papa Francisc pentru încheierea războiului ce a fost declanșat de liderul rus Vladimir Putin în urmă cu mai bine de doi ani, la data de 24 februarie 2022.
Misiunea diplomatică ucraineană a scris pe rețelele sociale că în cel de-Al Doilea Război Mondial nu a vorbit nimeni despre negocieri de pace cu Adolf Hitler, după ce Papa Francisc i-a sugerat Ucrainei în cadrul unui interviu să aibă curaj să negocieze cu Moscova pentru a pune capăt conflictului militar.
„Este foarte important să fim clari!”
„Este foarte important să fim clari! Când vorbim despre Al Treilea Război Mondial, ceea ce avem acum, trebuie să învăţăm lecţiile celui celui de-Al Doilea Război Mondial.
A vorbit atunci cineva serios despre negocieri de pace cu Hitler şi de steag alb pentru a-l mulţumi? Deci, lecţia este una singură: dacă vrem să se termine războiul, trebuie să facem tot posibilul pentru a ucide Balaurul”, a scris ambasada pe rețelele sociale.
Recomandarea făcută de Papa Francisc
Papa Francisc a acordat un interviu unei televiziuni elvețiene, din care au fost publicate sâmbătă doar câteva extrase, urmând ca interviul integral să fie difuzat la data de 20 martie. Suveranul Pontif a pledat pentru negociere și a precizat că acesta este un cuvânt curajos.
„Cel mai puternic este cel care are curajul steagului alb”
„Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi. Cred că cel mai puternic este acela care vede situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază.
Iar astăzi se poate negocia cu ajutorul puterilor internaţionale. Cuvântul negociere este un cuvânt curajos”, a spus Papa Francisc, subliniind că a negocia nu înseamnă niciodată să te predai.”, a explicat Papa Francisc, potrivit Agerpres.
Explicațiile reprezentanților Papei Francisc
Pe de altă parte, după publicarea acestor extrase din interviul acordat de Papa Francisc, biroul său de presă de la Vatican a explicat că Suveranul Pontif s-a referit doar la negociere și nicidecum nu i-a sugerat Ucrainei să se predea în faţa Rusiei.
Totodată, purtătorul de cuvânt al Suveranului Pontif, Matteo Bruni, a explicat că Papa Francisc a folosit expresia „curajul steagului alb” pentru a se referi la un armistițiu cu scopul de a se desfășura negocieri.
Moscova a susţinut de mai multe ori că este deschisă la negocieri cu Ucraina, dar a acuzat Kievul că sub influenţa aliaţilor săi occidentali, mai ales SUA, respinge orice dialog şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret ce interzice orice tratative cu preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit Moscovei, Occidentul l-ar fi determinat pe președintele de la Kiev să respingă acordurile convenite între Rusia şi Ucraina în aprilie 2022 la Istanbul.
La negocierile de pace desfăşurate atunci, Rusia i-a propus Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO. Însă, ar fi fost nevoie de revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou, potrivit lui David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski.
Ulterior, potrivit lui David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina să nu semneze nimic cu Rusia şi pur şi simplu să lupte. De atunci, nu au mai avut loc niciun fel de negocieri oficiale între Kiev şi Moscova.
La finalul anului 2022, preşedintele Zelenski a enunţat un plan de pace ce prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Moscova consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
În prezent, în urma eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută, armata Rusiei a revenit în ofensivă, profitând de deficitul de muniţii şi de efective cu care se confruntă armata ucraineană, în timp ce ajutorul american pentru Ucraina este în continuare blocat în Congresul SUA, iar Kievul încearcă să mobilizeze noi soldaţi pentru a înlocui pierderile şi a face măcar o rotaţie parţială a trupelor epuizate de doi ani de război.
