UE nu aprobă împrumutul garantat cu fonduri rusești înghețate, dar promite sprijin financiar pentru Ucraina
Reuniunea de la Bruxelles a avut loc înaintea unui summit la Londra, programat pentru vineri, unde premierul britanic Keir Starmer va îndemna liderii europeni să sporească livrările de rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 24 Octombrie 2025, 07:43 • Actualizat: 24 Octombrie 2025, 07:55
Liderii Uniunii Europene au convenit, joi seară, să sprijine nevoile financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani, însă nu au aprobat încă folosirea celor 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a finanța apărarea țării.
Decizia despre utilizarea fondurilor, blocate într-o casă de compensare din Belgia (Euroclear), a fost amânată pentru luna decembrie, după ce Belgia și-a exprimat rezervele.
Controversată, măsura ar veni în completarea sancțiunilor deja impuse Rusiei – cele mai recente fiind adoptate chiar joi, vizând veniturile Kremlinului din petrol.
Potrivit BBC News, reuniunea de la Bruxelles a avut loc înaintea unui summit la Londra, programat pentru vineri, unde premierul britanic Keir Starmer va îndemna liderii europeni să sporească livrările de rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe la această întâlnire a „coaliției de voință”, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, de premierul danez Mette Frederiksen și de premierul olandez Dick Schoof.
Printre cei care vor participa virtual se numără și președintele Franței, Emmanuel Macron.
Discuții amânate și compromis fragil
Miniștrii europeni au discutat joi, la Bruxelles, despre modalitățile prin care miliardele de euro provenite din fondurile rusești înghețate ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei sub forma unui „împrumut de reparații”.
Mai multe guverne UE sperau ca liderii să aprobe planul și să mandateze Comisia Europeană să elaboreze în următoarele săptămâni o propunere legislativă concretă.
Totuși, textul final adoptat după negocieri-maraton nu include aprobarea planului. În schimb, se solicită Comisiei să elaboreze „opțiuni pentru sprijin financiar bazate pe o evaluare a nevoilor de finanțare ale Ucrainei”.
„Activele Rusiei trebuie să rămână înghețate până când Rusia își va încheia războiul de agresiune împotriva Ucrainei și va compensa daunele provocate de acest război”, se arată în declarația finală.
Ținta acum este ca un acord să fie atins în decembrie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după summit: „Este un subiect deloc trivial, foarte complex. A fost clar că mai există puncte care trebuie clarificate.”
La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a transmis un mesaj optimist: „Uniunea s-a angajat să asigure acoperirea nevoilor financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Rusia ar trebui să ia bine notă: Ucraina va avea resursele financiare necesare pentru a se apăra.”
Prezent la Bruxelles, Volodimir Zelenski a salutat concluziile summitului ca pe un semnal de sprijin politic pentru ideea de a utiliza activele rusești în beneficiul Kievului.
Belgia, principal obstacol
Există numeroase complicații juridice legate de folosirea banilor Rusiei.
Belgia, în special, s-a arătat reticentă, temându-se de eventuale consecințe legale în cazul unei contestații din partea Moscovei.
Premierul belgian Bart De Wever a declarat că țara sa are nevoie de „garanții solide și concrete” înainte de a sprijini planul, subliniind că este vorba despre un „teren complet neexplorat”.
Guvernul belgian avertizează că inițiativa ar putea expune casa de compensare Euroclear la procese costisitoare și ar putea declanșa o criză financiară majoră.
„Poate fi acest plan legal? O întrebare foarte bună... Nu există răspunsuri clare”, a spus Barta De Wever, adăugând: „Cert este că ne vom îngropa în litigii. Asta pare sigur.”
Reacția Moscovei și sancțiunile americane
Ministerul rus de Externe a condamnat propunerile Bruxelles-ului.
„Orice inițiativă de confiscare venită din Bruxelles va atrage inevitabil un răspuns dureros”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova.
Ultimul pachet de sancțiuni al UE a fost adoptat în paralel cu măsurile SUA împotriva industriei petroliere ruse – primele sancțiuni impuse de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, după ce s-a arătat frustrat de refuzul lui Vladimir Putin de a pune capăt războiului.
După anunțarea sancțiunilor, miercuri seara, Trump a confirmat că întâlnirea planificată cu Putin la Budapesta a fost anulată pe termen nelimitat.
„De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, discuțiile merg bine și apoi nu duc nicăieri”, a spus președintele american.
Sancțiunile americane vizează giganții petrolieri ruși Rosneft și Lukoil.
În replică, Putin a declarat că „măsurile neprietenoase ale SUA vor avea consecințe, dar nu vor afecta semnificativ economia rusă”.
Petrolul rămâne una dintre principalele surse de venit ale Rusiei. Ucraina dorește să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ataca rafinăriile și instalațiile energetice rusești.
Zelenski sperase să obțină rachete de croazieră Tomahawk din partea SUA, însă Trump a refuzat solicitarea, motivând că armele sunt „extrem de complexe” și necesită „un an de antrenament intensiv” pentru a fi folosite.
Noi sancțiuni europene și reacția Chinei
Ultimele măsuri punitive ale UE împotriva Rusiei vizează trei companii chineze, inclusiv două rafinării și un comerciant de energie, considerate „cumpărători importanți de țiței rusesc”.
„Scopul este să lipsim Rusia de mijloacele de a-și finanța războiul”, a declarat șefa diplomației comunitare, Kaja Kallas, adăugând că mesajul transmis este clar: „Rusia nu ne va putea depăși prin uzură.”
China a condamnat decizia, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului afirmând că aceasta „subminează grav cadrul general al cooperării economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană”.
