UE susține că mandatul de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu trebuie pus în aplicare, în vreme ce SUA resping acesta posibilitate
Curtea Penală Internațională a mai emis mandate de arestare pentru fostul ministru al apărării din Israel, Yoav Gallant, şi pentru şeful militar al Hamas, Mohammed Deif.
Articol de Victor Marin, Publicat: 21 Noiembrie 2024, 19:21
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a şefului militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie "puse în aplicare".
"Este o decizie a unei instanţe, a unei curţi de justiţie, a unei curţi internaţionale de justiţie. Iar decizia instanţei trebuie respectată şi pusă în aplicare", a declarat Borrell la o conferinţă de presă la Amman, alături de omologul său iordanian, Ayman Safadi.
Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant "pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin între 8 octombrie 2023 şi 20 mai 2024" în Fâșia Gaza.
Mandat de arestare și pentru liderul Hamas
De asemenea, Curtea Penală Internaţională a emis și un mandat de arestare pentru Mohammed Deif, şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, "pentru presupuse crime împotriva umanităţii şi crime de război comise pe teritoriul statului Israel şi al statului Palestina cel puţin la 7 octombrie 2023", data atacului fără precedent al Hamas asupra Israelului dinspre Fâşia Gaza, care a declanşat războiul în desfăşurare.
Teoretic, decizia CPI restricționează deplasările externe pe care le-ar putea face Benjamin Netanyahu, deoarece oricare dintre cele 124 de state membre ale Curţii ar fi obligat să îl aresteze pe teritoriul său.
Până acum, din Uniunea Europeană, Olanda și Irlanda și-au exprimat acordul pentru arestarea premierului israelian, dacă acesta ar ajunge pe teritoriul lor.
Statele Unite resping decizia CPI
De cealaltă parte, Statele Unite ale Americii, aliat tradițional al Israelului, resping în mod categoric decizia Curţii Penale Internaţionale.
"Rămânem profund preocupaţi de graba procurorului de a cere mandate de arestare şi de erorile tulburătoare în procesul care a dus la această decizie", a menționat un purtător de cuvânt al Casei Albe într-o reacţie trimisă AFP.
Totodată, acesta a menționat că, potrivit Washingtonului, "CPI nu este competentă juridic în acest caz".
Donald Trump nu a reacţionat deocamdată la decizia Curţii de la Haga, însă viitorul său consilier pentru securitate naţională a promis un "răspuns puternic" la "părtinirea antisemită" a CPI, după ce preşedintele ales va depune jurământul pe 20 ianuarie.
În Congres, republicanii lui Donald Trump au cerut unanim sancţiuni împotriva Curții Penale Internaționale.
Statele Unite şi Israelul nu sunt membre CPI, menționează Agerpres.
