Peste 550.000 de elevi din România și peste 171 de milioane de elevi din toată lumea, adică aproximativ unul din zece copii şi tineri de la nivel preşcolar până la învăţământul secundar superior la nivel mondial, au avut educaţia perturbată de fenomene climatice extreme pe parcursul anului 2025, potrivit unei noi analize publicate joi de UNICEF.

Realizat pe baza datelor din 106 ţări şi teritorii, raportul „Learning Interrupted: Global Snapshot of Climate-Related School Disruptions in 2025” arată că furtunile, inundaţiile, valurile de căldură, seceta şi incendiile de vegetaţie au dus la închiderea şcolilor, suspendarea cursurilor, deteriorarea infrastructurii educaţionale şi trecerea temporară la învăţământul la distanţă.

Furtunile, principalul factor de perturbare

Furtunile au fost principalul factor de perturbare, afectând 109 milioane de elevi la nivel global. Inundaţiile au afectat cel puţin 70 de milioane de elevi, iar valurile de căldură au perturbat educaţia pentru aproximativ 50 de milioane de copii.

„Pentru milioane de copii, fenomenele climatice extreme înseamnă mai mult decât întreruperea lecţiilor. Ele distrug şcoli, lasă familiile fără locuinţe şi îi împing pe cei mai vulnerabili copii, în special pe fete, să părăsească definitiv sala de clasă”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, potrivit unui comunicat de presă al UNICEF România.

În România, peste 550.000 de elevi afectați

În România, 554.705 elevi au fost afectaţi în 2025 de perturbări ale activităţii şcolare provocate de fenomene climatice. Furtunile au reprezentat principalul risc climatic care a provocat perturbări ale procesului educaţional, conform raportului UNICEF, citat de Agerpres.

La nivel global, trei sferturi dintre elevii afectaţi trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii inferioare, unde sistemele educaţionale dispun adesea de resurse limitate pentru a menţine continuitatea educaţiei în timpul situaţiilor de urgenţă climatice.

Pakistanul şi Egiptul s-au numărat printre ţările puternic afectate. În Pakistan, inundaţiile severe provocate de muson în august au întârziat revenirea la şcoală pentru peste 28 de milioane de elevi. În Egipt, o furtună Khamsin a determinat suspendarea cursurilor la nivel naţional pentru o zi, afectând de asemenea peste 28 de milioane de elevi.

În total, 40 de ţări au înregistrat mai multe valuri de perturbări şcolare asociate fenomenelor climatice pe parcursul anului.

UNICEF a avertizat că efectele asupra educaţiei depăşesc perioada în care şcolile sunt închise. Pierderile de învăţare şi creşterea riscului de abandon şcolar pot reduce productivitatea viitoare a forţei de muncă, încetini creşterea economică şi îngreuna reducerea sărăciei.

Potrivit raportului, lipsa unor măsuri de protecţie ar putea genera pierderi de cel puţin 200 de miliarde de dolari din veniturile de-a lungul vieţii ale elevilor a căror educaţie a fost perturbată de fenomene climatice în 2025.

Fetele sunt considerate deosebit de vulnerabile. În urma închiderii sau deteriorării şcolilor, a strămutării familiilor şi a pierderii veniturilor, acestea pot ajunge să preia responsabilităţi suplimentare de îngrijire sau de procurare a apei. Situaţia poate creşte inclusiv riscul căsătoriilor timpurii şi poate îngreuna revenirea la şcoală.

UNICEF solicită guvernelor şi partenerilor să consolideze rezilienţa sistemelor educaţionale şi să asigure continuitatea învăţării în timpul situaţiilor de urgenţă.

Printre măsurile recomandate se numără creşterea finanţării pentru rezilienţa educaţiei, investiţiile în infrastructură şcolară adaptată schimbărilor climatice, dezvoltarea unor sisteme de date care să permită anticiparea perturbărilor şi includerea educaţiei privind schimbările climatice în curriculum.

„Fenomenele climatice extreme ameninţă vieţile şi viitorul copiilor. Pentru a proteja educaţia copiilor de astăzi şi a generaţiilor viitoare, trebuie să investim în şcoli şi sisteme educaţionale construite pentru a rezista şocurilor climatice”, a declarat Catherine Russell.

Raportul UNICEF vine în contextul în care analiza „Children's Climate Risk Report 2026”, publicată în iunie, estima că aproape jumătate dintre copiii lumii, respectiv aproximativ 1,1 miliarde, sunt expuşi la cel puţin trei riscuri climatice suprapuse, care le ameninţă sănătatea, educaţia şi şansele de supravieţuire.

Citește și: Ilie Bolojan: Noul an şcolar începe în condiţiile finalizării unor investiţii în Educaţie de peste 2,5 miliarde de euro