160 de ţări şi regiuni se promovează, timp de 6 luni, la Expoziţia universală din orașul japonez Osaka.

Ceremonia inaugurală a avut loc, duminică, pe insula artificială Yumeshima.

Împăratul şi premierul Țării Soarelui Răsare au fost prezenţi la eveniment.

Reprezentând România, comisarul general Ferdinand Nagy a explicat că Expo 2025 Osaka este cel mai mare eveniment de diplomaţie publică internaţională al anului.

Tema ediției este societatea viitorului, aşa că accentul este pe inteligenţa artificială şi pe domeniul spaţial, notează Radio România Actualități.

Organizatorii propun colaborarea internaţională şi implicarea colectivă pentru identificarea soluţiilor la provocările actuale ale umanităţii.

La Osaka sunt prezentate ultimele realizări tehnologice, de la drone până la o inimă funcţională, realizată din celule stem şi prezentată aici în premieră, dar şi un meteorit marţian.

Cutia magică românească

Pavilioanele naţionale sunt înconjurate de o structură uriaşă din lemn, simbolul vizual al Expo 2025. Inspirat din arhitectura tradiţională japoneză, acest inel a intrat deja Cartea Recordurilor drept cea mai mare structură arhitecturală de lemn din lume.

Botezat Cutia magică românească, povilionul țării noastre face parte dintr-o secţiune dedicată soluţiilor inovatoare şi sustenabile pentru protejarea şi salvarea vieţii.

La festivitate, secretarul de stat Janina Sitaru a subliniat actualitatea temei expoziţiei mondiale – „Creating Future Society for Our Lives" - puternic ancorată în prezentul context internaţional, având în vedere importanţa colaborării globale şi a implicării colective, subliniind că un viitor mai bun pentru generaţiile următoare poate fi asigurat doar printr-o cooperare onestă şi continuă, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.

Demnitarul a precizat că România îşi propune să aducă în atenţia comunităţii internaţionale diversitatea şi bogăţia resurselor sale naturale, calitatea capitalului uman, precum şi potenţialul cultural şi tehnologic de care ţara noastră dispune.

„Este cea de-a 25-a participare a ţării noastre la o expoziţie internaţională sau mondială, o istorie care a început acum 158 de ani. De la marii noştri inventatori, precum Henri Coandă şi Ana Aslan, până la noile generaţii de antreprenori şi cercetători care generează soluţii pentru viitor, România continuă să inspire şi să contribuie la un viitor durabil şi echitabil. Am căutat să valorificăm resursa de inteligenţă, entuziasmul şi creativitatea generaţiilor tinere în contextul participării la Expo Osaka 2025, conceptul arhitectural al Pavilionului României fiind realizat de către studenţi şi selectat în cadrul unei competiţii organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu». Cu o abordare interactivă şi multi- senzorială, pavilionul nostru îşi propune să prezinte vizitatorilor o imagine a modului în care inovaţiile româneşti contribuie la un viitor mai bun şi mai sustenabil", a subliniat secretarul de stat.

Ziua României la Expo Osaka este programată pe 26 iunie.

Scurt istoric al expozițiilor universale

Organizate începând din 1851 - cea din 1889 a lăsat moștenire Turnul Eiffel la Paris -, expozițiile universale oferă țărilor participante ocazia de a concura prin arhitectura pavilioanelor și prin prezentarea culturilor și tehnologiilor lor.

Pentru această ediție, pavilioanele naționale sunt înconjurate de un „Inel Mare” impunător, cu o circumferință de 2 kilometri și o înălțime de 20 de metri, cea mai mare structură arhitecturală din lemn din lume, potrivit Guinness World Records – și simbol al armoniei, potrivit arhitectului Sou Fujimoto.

Sentiment de unitate

Evenimentul se deschide însă în umbra mai multor conflicte, a pericolelor climatice și a turbulențelor economice provocate de președintele american Donald Trump.

La ceremonia de inaugurare de sâmbătă, care a combinat IA (Inteligența artificială) cu dansul tradițional kabuki, împăratul Naruhito și-a exprimat speranța ca Expo 2025 "să ofere popoarelor lumii ocazia de a respecta nu doar propria viață, ci și existența celorlalți".

Expoziția poate contribui la „restabilirea unui sentiment de unitate” într-o lume marcată de diviziuni, a adăugat duminică premierul japonez Shigeru Ishiba.

Un panou galben și albastru deasupra micuțului stand al Ucrainei afirmă: „Nu este de vânzare”, țara rezistând de trei ani invaziei militare ruse – Rusia fiind absentă de la Expo 2025.

„Vrem ca lumea să afle mai multe despre reziliența noastră. Suntem cei care creează, nu cei care distrug”, a declarat Tatiana Berezhna, vice-ministru ucrainean al Economiei.

Israelul și Palestinienii au ambele standuri. Responsabilul pavilionului israelian, care prezintă o piatră din Zidul Plângerii (aflat în Ierusalimul de Est, teritoriu ocupat și anexat de Israel), a declarat pentru AFP: „Am venit cu un mesaj de pace”.

Pavilionul Statelor Unite are tema „America cea frumoasă”, fără menționarea războiului comercial, punând accent pe peisaje, IA și spațiu – inclusiv o simulare de lansare de rachetă cu efecte de foc deasupra vizitatorilor.

Pavilionul Chinei, aflat în apropiere și inspirat de un sul de caligrafie, prezintă tehnologii verzi și mostre lunare aduse de sondele Chang'e-5 și Chang'e-6.

Sophie Marceau și Teddy Riner

Pavilionul Franței, învăluit în draperii albe uriașe, adăpostește statui de Rodin, o tapiserie Aubusson în stilul studioului japonez Ghibli, o garguiă de la Notre-Dame, expoziții dedicate marilor branduri de lux, vinurilor din Alsacia etc.

A fost inaugurat duminică de actrița Sophie Marceau și judoka Teddy Riner, în prezența ministrului delegat pentru Comerț Exterior, Laurent Saint-Martin.

Acentul pus pe „valorile multilateralismului, dreptului internațional și păcii” reflectă parteneriatul franco-japonez „excepțional”, mai ales într-un context internațional „cum nu a mai fost de mult atât de tulburat”, a subliniat Saint-Martin.

Potrivit France Presse, a fost unul dintre cele mai populare pavilioane printre primii vizitatori. „Iubim Franța și cultura ei, am venit special din Nagoya (la 170 km distanță) cu mama mea”, a spus Kumiko Asakawa, japoneză de 40 de ani.

Totuși, sondajele și dificultățile în vânzarea biletelor în avans reflectă lipsa de interes a multor japonezi și îngrijorările legate de costurile evenimentului.

Până acum, s-au vândut doar 8,7 milioane de bilete, mult sub obiectivul de 14 milioane.

Ținta totală, de 28 de milioane de vizitatori în șase luni, este departe de recordul de 64 de milioane înregistrat la Expoziția de la Shanghai din 2010.

„Expoziția e importantă în aceste vremuri haotice. Oamenii se vor gândi la pace după ce vor vizita acest loc”, consideră Emiko Sakamoto, locuitoare din Osaka, hotărâtă să vină de mai multe ori pentru a vedea toate pavilioanele.

Ca ecou al criticilor recurente privind caracterul efemer al Expozițiilor Universale, insula artificială va fi demolată după luna octombrie pentru a face loc unui complex hotelier cu cazinou, iar doar 12,5% din „Inelul Mare” va fi reutilizat, potrivit presei japoneze.

Citește și: Creștinătatea intră în Săptămâna Patimilor