Radio România, o istorie de 98 de ani: Margareta Marinescu, prima crainică a Radioului public
„Atențiune! Aici, Radio București, pe 365 de metri lungime de undă”, era formula pe care Margareta Marinescu își amintea că o rostea la microfon, potrivit mărturiei consemnate în documentările istorice.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 01 Noiembrie 2026, 14:10 • Actualizat: 01 Noiembrie 2026, 14:22
Printre personalitățile care au lucrat în primele studiouri ale Radiodifuziunii s-a aflat Margareta Marinescu, prima crainică a Radioului public românesc.
În 1928, ea făcea parte din echipa celor 17 angajați ai Societății de Difuziune Radiotelefonică, instituție care își avea sediul în strada General Berthelot nr. 60, din București. Îndeplinea două funcții, cea de crainică și cea de secretară a programelor.

Rolul său era să anunțe emisiunile și să le spună ascultătorilor ce urmau să audă, într-o perioadă în care programul postului Radio București dura doar câteva ore pe zi.
„Atențiune! Aici, Radio București, pe 365 de metri lungime de undă”, era formula pe care Margareta Marinescu își amintea că o rostea la microfon, potrivit mărturiei consemnate în documentările istorice.

Radioul public a început să emită la 1 noiembrie 1928, la ora 17:00. Potrivit datelor consemnate de istoricul Eugen Denize în „Istoria Societății Române de Radiodifuziune”, transmisia inaugurală s-a realizat cu un emițător de 400 de wați, pe lungimea de undă de 401,6 metri.
Discursul inaugural a fost rostit de profesorul Dragomir Hurmuzescu, unul dintre principalii susținători ai înființării unui post național de radio. Programul a inclus știri, informații meteorologice, muzică și prima conferință radiofonică, „Poezia populară română”, susținută de Horia Furtună, care a recitat și versurile „Un suflet nou”, dedicate Radioului.
Alături de Margareta Marinescu lucrau compozitorul Mihail Jora, responsabil de serviciul muzical, Adrian Marin, care se ocupa de programele literare, și Anton Bierlurici, șeful studiourilor. Din echipă făcea parte și Constanța Trandafirescu, secretară dactilografă.
Muzica se interpreta în direct, iar programul depindea de oamenii aflați în studio. Mihail Jora, care înființase Orchestra Radiodifuziunii Române, se așeza uneori la pian pentru a acoperi intervalele rămase libere între momentele pregătite pentru transmisie.
Pentru ascultători, Radioul oferea posibilitatea de a urmări de acasă un concert, de a afla știrile zilei sau de a asculta o conferință susținută de o personalitate a vremii.
Programele s-au diversificat în lunile următoare. În ianuarie 1929 au apărut „Ora copiilor”, prezentată de Titela Haque, cunoscută drept „Tanti Radio”, și „Ora veselă”. În februarie au început și transmisiunile de teatru radiofonic.













