Noi dovezi descoperite în urma unor săpături arheologice consolidează ipoteza care identifică Gimnaziul Regal din antica Mieza, din nordul Greciei, drept gimnaziul asociat cu perioada în care Aristotel l-a instruit pe Alexandru cel Mare, cel care avea să devină cel mai mare cuceritor al Antichităţii.

Potrivit arheologilor, situl aflat în apropierea oraşului modern Naousa, este locul în care erau educaţi moştenitorii tronului macedonean. Gimnaziul datează din mijlocul secolului al IV-lea î.Hr., din perioada domniei lui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru Macedon, potrivit revistei online Archaeology News, care citează Ministerul Culturii din Grecia.

Săpăturile au început în anul 2024, sub coordonarea arheologului Angeliki Kottaridi. Lucrările acoperă o suprafaţă de aproximativ 12 hectare şi fac parte dintr-un program de cercetare derulat de Ministerul Culturii din Grecia şi de Municipalitatea din Naousa.

Cercetătorii au descoperit vestigii ale unei palestre (un loc public din Antichitate destinat gimnasticii şi luptelor, sau o şcoală de educaţie fizică), ale unui stadion, precum şi ale unor galerii acoperite, săli de curs şi sisteme de alimentare cu apă. Una dintre cele mai importante structuri este o pistă de alergare acoperită, numită „xystos”, care se întinde pe o lungime de aproximativ 200 de metri.

Obiecte descoperite în gimnaziu

Printre obiectele descoperite în incinta gimnaziului se numără patru stilusuri (instrumente de scris pe tăbliţe de argilă sau ceară), ceramică, monede şi elemente arhitecturale. În acest an, echipa s-a concentrat asupra laturii estice a complexului, unde palestra făcea legătura cu o zonă cunoscută sub numele de „didaskaleion” (clădirea destinată predării).

Băncile din piatră identificate în mai multe încăperi indică spaţiile folosite pentru cursuri. Aceste încăperi oferă dovezi noi privind organizarea gimnaziului şi modul în care elevii utilizau diferitele zone ale complexului.

În interiorul „didaskaleion-ului” se află o clădire mare, compartimentată în trei secţiuni, care ocupă o suprafaţă de peste 160 de metri pătraţi. Un hol central de intrare face legătura cu două „androne” - încăperi destinate banchetelor şi întâlnirilor pentru discuţii între bărbaţi (symposia). Ambele încăperi dispun de podele din mozaic şi de platforme înălţate pentru amplasarea canapelelor folosite în timpul meselor.

Fiecare „andron” putea găzdui zece canapele, oferind astfel spaţiu pentru cel puţin 20 de persoane. Calitatea şi tehnica de execuţie a podelelor din mozaic sunt similare cu cele ale podelelor din palatul de la Aigai, centrul regal al Macedoniei Antice.

Printre alte descoperiri arhitecturale se numără fragmente dintr-o friză ionică, o coloană ionică şi un capitel. De asemenea, arheologii au descoperit o parte dintr-o arhitravă dorică de colţ, provenind de la colonada care înconjura complexul. Această piesă ar putea ajuta cercetătorii să reconstituie planul original al palestrei.

O mare parte a complexului a fost demolată de romani după a doua bătălie de la Pydna, din anul 168 î.Hr. Cu toate acestea, pereţi cu tencuială de înaltă calitate, podele antice şi alte vestigii au supravieţuit sub straturile rezultate în urma distrugerii şi a incendiilor.

Săpăturile contribuie, de asemenea, la o mai bună înţelegere a rolului jucat de gimnazii în societatea macedoneană. Aceste spaţii îmbinau antrenamentul fizic cu educaţia şi viaţa socială. Oraşul antic Mieza ocupa un loc aparte în educaţia tinerilor macedoneni pregătiţi pentru a prelua roluri de conducere.

Lucrările recente de la Mieza au făcut parte dintr-o iniţiativă mai amplă de valorificare a patrimoniului cultural din regiune. Ministrul Culturii din Grecia, Lina Mendoni, a participat şi la ceremonia de redare către comunitatea locală din Veria a două monumente otomane restaurate, potrivit Agerpres.

Unul dintre acestea este Moscheea Orta, unul dintre cele mai vechi monumente otomane conservate din Veria. Moscheea datează din jurul anilor 1490-1491 şi este situată în centrul istoric al oraşului. Lucrările de restaurare au vizat problemele structurale, cupola, deschiderile originale, pardoseala, tencuiala, decoraţiunile pictate şi minaretul. Proiectul a beneficiat de o finanţare de 450.000 de euro din Fondul pentru Redresare şi Rezilienţă.

Cel de-al doilea monument este Baia Otomană Dublă, cunoscută şi sub numele de Tuztsi Hamam. Construită la sfârşitul secolului al XV-lea, baia dispune de secţiuni separate pentru bărbaţi şi femei, fiind concepută ca o baie publică completă.

Picturile din secţiunea destinată bărbaţilor înfăţişează scene de vânătoare şi animale exotice, inclusiv un elefant şi o girafă. Astfel de decoraţiuni sunt rare în cazul băilor otomane. Baia a funcţionat până în anul 1930.

Luate împreună, aceste proiecte conservă diverse etape din istoria oraşului Veria, în timp ce lucrările de la Mieza aduc noi dovezi privind educaţia şi viaţa în Macedonia Antică. Se preconizează că săpăturile aflate în desfăşurare vor clarifica planimetria şi modul de utilizare a Gimnaziului Regal, mai transmite Archaeology News.

Citește și: ALBA: Arheologii au descoperit poarta principală a castrului roman de la Apulum