Poarta principală a castrului roman de la Apulum, Porta praetoria, a fost descoperită pe latura de est a bastionului Capistrano, în cadrul cercetărilor efectuate de arheologii din Alba Iulia. Descoperirea a avut loc la 4 decenii de la identificarea porţii de sud.

Noua poartă, descoperită la 40 de ani după identificarea celei de sud

„După 40 de ani de la identificarea porţii de sud, o nouă poartă a fost descoperită pe latura de est, în cadrul cercetării arheologice sistematice de pe bastionul Capistrano. Prin Porta praetoria se ajungea, pe Via praetoria, la clădirea comandamentului (principia) castrului legiunii a XIII-a Gemina.

Platforma masivă a fundaţiei unuia dintre turnuri, descoperită la 4 metri adâncime, ne oferă informaţii importante despre dimensiunile şi planimetria porţii romane”, a anunţat, marţi, coordonatorul cercetării arheologice, arheologul Anca Timofan.

Astfel, cunoscând arhitectura Porţii principalis dextra, descoperită în 1986, restaurată şi reconstituită parţial, arheologii pot reface imaginea acestei intrări monumentale cu două turnuri rectangulare impunătoare, un zid median şi două arcade de acces, construită în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, scrie Agerpres.

Poarta romană şi cea medievală, în strânsă legătură

„Cercetările noastre au confirmat că fundaţiile porţii romane au fost reutilizate şi integrate în structura Porţii medievale Sfântul Gheorghe”, a scris, pe Facebook, Anca Timofan.

Ea a punctat că această suprapunere este cu atât mai spectaculoasă cu cât originea romană a porţii medievale era deja menţionată în relatările călătorilor străini din secolul al XVII-lea.

„Cronicarul Wolfgang Bethlen descria astfel cetatea: '...are două porţi gemene, una spre răsărit, îndreptată spre Mureş şi Ampoi, numită Poarta Sfântul Gheorghe, întărită cu o barbacană. Deasupra acestei porţi se afla imaginea lui Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică, probabil o relicvă romană'.

Astăzi, putem verifica în teren legătura dintre poarta romană şi cea medievală - două construcţii monumentale din epoci diferite, ridicate în acelaşi punct strategic”, a arătat Anca Timofan.

Vestigii din 4 perioade istorice, descoperite în urma săpăturilor

Arheologii din Alba Iulia au reluat, în această lună, cercetările sistematice în zona în care, anul trecut, a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porţii prin care Mihai Viteazul a intrat în cetatea Bălgradului în 1599.

Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliul Judeţean Alba.

În septembrie 2025, echipa coordonată de Anca Timofan a efectuat cercetări sistematice pe bastionul Capistrano care au dus la o descoperire excepţională, în zona estică a Cetăţii, respectiv ruinele porţii medievale Sf. Gheorghe, construite peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina.

În cele trei secţiuni arheologice deschise pe bastion au fost descoperite construcţii aparţinând epocii romane (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II-III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (sec. IX-XII), perioadei Principatului Transilvaniei (sec. XVI-XVII) şi stăpânirii habsburgice (sec. XVIII-XIX).

Citește și: Muzeul Banatului Montan din Reșița, redeschis după lucrări de modernizare și reabilitare energetică