Un telescop puternic din Chile a publicat primele sale imagini, demonstrând o capacitate fără precedent de a pătrunde în profunzimile întunecate ale Universului.

Într-una dintre fotografii, nori uriași de gaz și praf, în culori vii, se învârtesc într-o regiune în care se formează stele, la 9.000 de ani-lumină de Pământ.

Observatorul Vera C. Rubin, care găzduiește cea mai puternică cameră digitală din lume, promite să transforme înțelegerea noastră despre Univers, relatează BBC.

Dacă în sistemul nostru solar există o a noua planetă, oamenii de știință spun că acest telescop ar putea să o descopere încă din primul an de funcționare.

Observatorul Rubin se află pe Cerro Pachón, un munte din Anzii chilieni, într-o zonă extrem de uscată, înaltă și întunecată – loc ideal pentru observarea cerului nocturn. Menținerea întunericului este sacră aici: nici măcar farurile mașinilor nu pot fi aprinse la intensitate maximă pe drumul sinuos către vârf.

Interiorul observatorului este la fel de atent protejat – există o întreagă echipă tehnică care se asigură că nicio lumină străină (precum LED-urile necontrolate) nu interferează cu lumina stelară.

„Lumina stelelor este suficientă pentru a ne orienta”, explică Elana Urbach, cercetător în faza de punere în funcțiune.

Scopul este să „înțeleagă istoria Universului”, ceea ce implică observarea unor galaxii slabe sau explozii de supernove care au avut loc „acum miliarde de ani”.

O cameră uluitoare

Telescopul Rubin este echipat cu o cameră de 3.200 de megapixeli – de 67 de ori mai performantă decât cea a unui iPhone 16 Pro – construită de SLAC (Laboratorul Național de Acceleratori al Departamentului Energiei din SUA). Ar fi nevoie de 400 de televizoare Ultra HD pentru a afișa o singură imagine completă.

Camera folosește un design unic cu trei oglinzi. Lumina din cer este reflectată de o oglindă primară de 8,4 metri, apoi de una secundară de 3,4 metri și din nou de una terțiară de 4,8 metri, înainte de a intra în cameră.

Chiar și un fir de praf ar putea afecta calitatea imaginii, motiv pentru care oglinzile sunt menținute într-o stare impecabilă.

O misiune pe 10 ani

Bijuteria tehnologică va fotografia în mod repetat cerul sudic timp de 10 ani, realizând o imagine la fiecare 40 de secunde, pe durata a 8–12 ore pe noapte. Datele vor fi stocate în centre specializate, inclusiv în Marea Britanie, partener important al proiectului.

În doar 10 ore de testare, telescopul a descoperit 2.104 asteroizi noi și șapte obiecte spațiale aflate în apropierea Pământului – în condițiile în care toate celelalte programe spațiale de la sol și din orbită descoperă în jur de 20.000 de asteroizi pe an.

Rubin ar putea să decupleze numărul obiectelor cunoscute din sistemul nostru solar – de zece ori mai mult decât știm astăzi.

Ce va studia Rubin

Observatorul va lucra pe patru direcții majore, anume cartografierea obiectelor care apar/dispar (fenomene tranzitorii), formarea Căii Lactee, cartografierea sistemului solar și înțelegerea materiei întunecate și a formării Universului.

Dar puterea sa cea mai mare stă în constanță – observând aceleași regiuni ale cerului în mod repetat, pentru a detecta orice schimbare. Fiecare modificare va declanșa o alertă către comunitatea științifică.

„Această capacitate de a surprinde fenomene tranzitorii este complet nouă și unică. Are potențialul de a ne arăta lucruri la care nici nu ne-am gândit până acum”, spune prof. Catherine Heymans, Astronom Regal al Scoției.

Telescopul ar putea ajuta la detectarea unor pericole reale, cum ar fi asteroizii care se apropie brusc de Pământ – precum YR4, care la începutul acestui an a fost suspectat că ar putea lovi planeta.

Oglinzile mari și camerele ultrasensibile pot detecta și cele mai slabe lumini sau distorsiuni emise de aceste corpuri și le pot urmări traiectoria.

Un salt generațional în astronomie

Profesorul Alis Deason, de la Universitatea Durham, va analiza imaginile pentru a studia granițele stelare ale Căii Lactee. Experta spune că datele actuale acoperă până la 163.000 ani-lumină, dar Rubin ar putea extinde această rază până la 1,2 milioane ani-lumină.

Se așteaptă să observe și „haloul stelar” al Căii Lactee – cimitirul de stele distruse în timp – dar și galaxii-satelit extrem de slabe și greu de detectat.

Telescopul ar putea chiar să dezlege misterul Planetei 9 – un obiect ipotetic aflat la 700 de ori distanța dintre Pământ și Soare, prea departe pentru alte telescoape.

„Va dura ceva până înțelegem complet cum funcționează acest nou și superb observator”, spune prof. Catherine Heymans, care se declară „mai mult decât pregătită”.

Citește și: Echipa României a obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică