Trecerea la impozitul pe profit în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro ar duce la creșterea inflației, prin transferul transferul majorării cheltuielilor în preţurile de vânzare, ar scădea competivitatea produselor şi serviciilor româneşti şi chiar încetinirea sau renunțarea la proiectele de modernizare ale companiilor, atrage atenția Consiliul Național al IMM-urilor.

Într-un comunicat transmis luni, CNIPMMR respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro, din această măsură rezultând aplicarea cotei de 16% pe profit, în locul celei de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.

Mediul de afaceri, afectat de modificarea sistemului

Potrivit sursei citate, raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obţinut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 - 2.500.000 lei (100.000 - 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, faţă de suma plătită ca impozit de 3% pe venit, arată reprezentanţii IMM-urilor.

„În condiţiile trecerii la impozitul pe profit de 16%, în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, modificarea sistemului de impozitare va afecta negativ mediul de afaceri: majorarea cheltuielilor va fi transferată în preţurile de vânzare a produselor şi serviciilor, rezultând creşterea inflaţiei; creşterea costurilor de producţie generează scăderea competitivităţii produselor şi serviciilor românesti şi pierderea de pieţe de desfacere; lipsa de lichidităţi la nivelul companiilor va conduce la diminuarea investiţiilor şi încetinirea/renunţarea la proiectele de modernizare/digitalizare”, se arată în documentul citat.

Modificarea repetata și la intervale scurte de timp a legislației fiscală, cumulată cu noile condiții de încadrare în categoria microîntreprinderilor, de la 1 aprilie, aduce nesiguranță și o lipsă totală de predictibilitate, mai atrage atenția organizația. CNIPMMR mai explică faptul că introducerea întreprinderilor legate în calculul plafonului pentru microîntreprinderi va afecta un număr mai mare de întreprinderi care vor aplica impozitul pe venit, decât cele care au avut venituri peste 100.000 de euro în 2023.

„CNIPMMR reaminteşte că în PNRR-ul aprobat sunt menţionate modificări ale sistemului de impozitare a microîntreprinderilor astfel: jalonul 206, Revizuirea cadrului fiscal, Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, prevede: 'Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi.

Reducerea dispoziţiilor speciale începe în T1 2023 şi se finalizează până în T4 2024'. Astfel de situaţii au fost generate de lipsa de transparenţă în cadrul consultărilor publice cu organizaţiile mediului de afaceri, societatea civilă şi sindicatele în procesul de elaborare a PNRR”, se menţionează în comunicat.

Prevederile care afectează negativ microîntreprinderile au fost introduse fără implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, şi în special al IMM-urilor, iar în acest mod nu s-a reuşit identificarea corectă a nevoilor mediului de afaceri, raportat la scopul PNRR, subliniază sursa citată.

CNIPMMR solicită Guvernului rediscutarea dispoziţiilor din PNRR

În aceste condiţii, CNIPMMR exclude orice noua modificare a Codului Fiscal în anul 2024 şi consideră că modificarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor propus în PNRR va afecta negativ mediul de afaceri, din cauza creşterii fiscalităţii, fapt care va avea un impact pentru întreaga economie.

„Având în vedere că PNRR a mai fost modificat, CNIPMMR solicită Guvernului rediscutarea dispoziţiilor din PNRR care vizează sistemul de impozitare al microîntreprinderilor şi începerea negocierilor cu Comisia Europeană pe acest aspect. CNIPMMR nu susţine creşterea fiscalităţii pentru mediul de afaceri, cauzată de creşterea cheltuielilor cu aparatul bugetar şi insuficienţa fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora. Guvernul nu poate cere antreprenorilor şi angajaţilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administraţia publică să rămână nereformată, supradimenionată şi lipsită de performanţă”, se mai precizează în comunicat.

Pe de altă parte, CNIPMMR solicită reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă şi lansarea tuturor programelor naţionale şi regionale pentru mediul privat, în valoare de 6,1 miliarde de euro, care să constituie Pachetul de programe pentru susţinerea IMM-urilor, având în vedere că acestea sunt cele mai afectate, în contextul actual, marcat de creşterea fiscalităţii.

Citește și: Guvernul extinde perioada fără amenzi până la 1 iunie pentru implementarea e-Factura