Deficitul comercial a scăzut cu 1,5% în primele trei luni din 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

În luna martie, de exemplu, a fost înregistrat un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro.

Ponderi importante în structura exporturilor şi a importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport, dar şi de alte produse manufacturate, notează Radio România Actualități.

În luna martie, exporturile României au însumat peste 7,9 miliarde de euro, în timp ce importurile au depăşit 10,4 miliarde, faţă de martie 2023, ambele componente înregistrând scăderi mai pronunţate pe partea de export.

Pe primul trimestru, exporturile s-au situat la aproximativ 22,9 miliarde de euro, iar importurile la peste 29,6 miliarde, deficitul balanţei comerciale fiind de aproape 6,7 miliarde de euro, cu aproximativ 103 milioane mai mic decât cel consemnat în perioada corespunzătoare din 2023.

Traiul pe datorie

Preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România şi copreşedinte al Consiliului de Export spune că, din păcate, România continuă să trăiască pe datorie, aşa încât în situaţia actuală nu sunt şanse să se diminueze semnificativ deficitul balanţei comerciale.

Mihai Ionescu a precizat că a fost stabilită o întâlnire cu premierul pe această temă şi că ANEIR a propus o serie de măsuri care să conducă la înjumătăţirea deficitului, începând de la declararea anumitor sectoare de activitate drept domenii strategice.

"Suntem plini de resurse"

"Cele care creează capacităţi de producţie sau dezvoltă capacităţi de producţie prin valorificarea resurselor României de materii prime şi materiale, vă dau câteva exemple: industria chimică - aici avem resurse, începând cu gazele şi alte materii prime mineraliere; industria alimentară şi cea bio - slavă Domnului, aici suntem plini de resurse; industria farmaceutică - putem lărgi spectrul producţiei în domeniul respectiv; a patra ramură - siderurgia.

După aceea, industria de apărare, unde noi tot ce se înzestrează acum, se alocă armatei şi celelalte componente ale sistemului de apărare naţională se bazează pe importuri. După aceea, ar fi producţia de îngrăşăminte, unde suntem dependenţi masiv de importuri, utilaje agricole, material rulant: vagoane, tramvaie, locomotive, materiale textile naturale, apele minerale şi bitum", a punctat Mihai Ionescu.

În primul trimestru, exporturile s-au redus cu 3,7% comparativ cu primele trei luni din 2023, peste 73% din totalul lor realizându-se către state din Uniunea Europeană.

În acest context, ANEIR propune şi refacerea reţelei de consilieri economici din străinătate, prin crearea a o sută de noi posturi care să acopere pieţe de mare interes din Africa, Asia şi America Latină, dar şi diversificarea modalităţilor de promovare a exportatorilor, aceasta limitându-se în prezent aproape exclusiv la participarea la târguri şi expoziţii.

Impactul majorării salariului minim

Până la finalul anului, România trebuie să crească venitul minim la nivelul celor din Uniunea Europeană, iar majorarea de la 1 iulie ne menţine tot sub acest prag. Chiar şi aşa, mulţi economişti spun că majorarea salariului minim va avea impact asupra întregii economii şi va genera scumpiri în lanţ.

Citește și: Producătorii care au redus gramajul unui produs, obligați să semnaleze pe ambalaje