România se află pe locul al patrulea în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei subiective, anul trecut, potrivit datelor publicate, joi, 23 octombrie, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform Eurostat, cea mai ridicată rată a persoanelor considerate subiectiv sărace se înregistra anul trecut în Grecia (66,8%), Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) şi România (23,8%).

La polul opus al clasamentului, cele mai reduse rate ale sărăciei subiective au fost înregistrate în Ţările de Jos şi Germania (ambele cu 7,3%) şi Luxemburg (8,5%).

La nivelul întregii Uniuni Europene, 17,4% din populaţia blocului comunitar se considera în mod subiectiv săracă, o îmbunătăţire faţă de nivelul de 19,1% înregistrat în 2023.

Pe categorii de vârstă, rata sărăciei subiective în UE era cea mai ridicată anul trecut în rândul tinerilor sub 18 ani (20,6%), a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani (17,3%) şi a celor de 65 de ani şi peste această vârstă (14,9%).

Însă, toate aceste grupe de vârstă au înregistrat scăderi ale ponderii sărăciei subiective din 2023 în 2024. Cel mai considerabil declin a fost la persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani, de 1,8 puncte procentuale (pp), iar la cei mai tineri şi cei mai în vârstă scăderea a fost de 1,6 pp.

Ce este sărăcia subiectivă

Sărăcia subiectivă este o zonă nou dezvoltată, în vederea suplimentării indicatorilor tradiţionali, cum ar fi riscul de sărăcie, lipsuri materiale şi privaţiuni sociale severe, şomaj ridicat, potrivit Agerpres.

Sărăcia subiectivă este un concept dezvoltat pe baza variabilei anuale „Capacitatea de a face faţă cheltuielilor” din statisticile Uniunii Europene referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă (EU-SILC).

Spre deosebire de stabilirea sărăciei relative (prin indicatorul privind rata riscului de sărăcie), obiectivul indicatorului sărăcia subiectivă este de a evalua percepţia respondenţilor privind dificultăţile cu care se confruntă gospodăriilor pentru a face faţă cheltuielilor. Evaluarea ţine cont de situaţie, de bunăstarea materială a gospodăriilor, inclusiv veniturile, cheltuielile, datoriile şi sănătatea.

Citește și: România a fost şi în septembrie statul membru UE cu cea mai ridicată inflaţie