Fondul Monetar Internațional avertizează că majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană nu direcționează reducerile de taxe la combustibili și alte măsuri de sprijin energetic către consumatorii cei mai vulnerabili, în ciuda avertismentelor că măsurile generale, costisitoare, ar putea provoca reacții negative din partea piețelor.

Potrivit experților FMI, două treimi din subvențiile și reducerile de taxe adoptate în UE pentru a atenua criza energetică nu au fost țintite, chiar dacă instituția și factorii de decizie de la Bruxelles au cerut ca aceste măsuri să fie limitate, temporare și bine direcționate.

Chiar dacă intervențiile inițiale pentru protejarea consumatorilor de creșterea prețurilor la energie, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, sunt relativ moderate, guvernele europene vor constata că acestea sunt dificil de retras din punct de vedere politic, ceea ce va duce la presiuni fiscale în creștere, a declarat directorul departamentului european al FMI.

Alfred Kammer a subliniat că guvernele UE nu „țin cont de lecțiile din 2022”, referindu-se la perioada de după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, când multe state au introdus măsuri costisitoare pentru a sprijini gospodăriile și companiile afectate de explozia prețurilor la gaze.

De asemenea, expertul a atras atenția că nu toate statele sunt prudente în utilizarea spațiului fiscal disponibil în actuala criză. „Trebuie să avem această discuție cu populația: cheltuirea banilor publici pe măsuri generale este o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile fiscale, mai ales când există și alte nevoi de finanțare”, a explicat el, citat de Financial Times.

În opinia sa, guvernele cu finanțe publice mai fragile trebuie să identifice economii în alte zone pentru a evita reacții negative pe piețele obligațiunilor. Costurile de împrumut pentru unele state din zona euro au atins deja maxime ale ultimilor ani, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de impactul crizei energetice asupra finanțelor publice.

La nivel global, guvernele sunt supuse unei presiuni crescute pentru a proteja populația și companiile de efectele conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus prețul petrolului până la aproximativ 126 de dolari pe baril, în contextul perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.

Printre măsurile adoptate, Germania a anunțat reducerea temporară, pentru două luni, a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania alocă 3,5 miliarde de euro pentru reducerea TVA la energie. În Italia, premierul Giorgia Meloni a decis, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la combustibili.

Totuși, în multe state din UE, finanțele publice sunt deja fragile, după costurile generate de pandemia de Covid și de criza energetică declanșată de războiul din Ucraina.

„Există țări care nu mai au spațiu fiscal și nu își permit astfel de măsuri dacă nu le compensează prin ajustări bugetare. Situația este extrem de tensionată și trebuie să fie atente la reacția piețelor”, a avertizat Alfred Kammer.

Potrivit raportului fiscal al FMI, Italia, Franța, Belgia și Grecia se numără printre cele mai îndatorate economii din zona euro.

FMI estimează că guvernele UE au cheltuit aproximativ 2,5% din PIB pentru măsuri energetice după izbucnirea războiului din Ucraina. Prin comparație, măsurile adoptate până acum în actuala criză reprezintă în medie doar 0,18% din PIB.

Cu toate acestea, povara fiscală ar putea crește semnificativ dacă problemele de aprovizionare cu energie persistă. „Problema este că începi aceste măsuri, iar dacă criza energetică durează mai mult decât anticipăm, costurile cresc treptat. Riști să rămâi blocat în ele”, a explicat oficialul FMI.

Alfred Kammer a avertizat în special asupra măsurilor precum plafonarea prețurilor sau reducerile de taxe, care distorsionează semnalele pieței. Acestea pot menține cererea ridicată într-un context de ofertă limitată și pot reduce motivația de a trece la surse alternative de energie, precum cele regenerabile.

Analiza FMI arată că peste 90% dintre țările UE au adoptat cel puțin o măsură care distorsionează prețurile în actuala criză.

„Creșterea prețurilor ar trebui să încurajeze tranziția către surse alternative de energie. Dacă elimini acest semnal, elimini și stimulentul pentru schimbare”, a concluzionat Alfred Kammer.