După decenii de relativă liniște, piața valutară (FX) pare să devină din nou agitată, relatează Financial Times.

Cea mai recentă „dramă” are în centru leul românesc, care a scăpat de sub controlul Băncii Naționale și a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 5 lei pentru un euro.

Potrivit unei analize a FT, cauza imediată este îngrijorarea legată de o situație politică explozivă. George Simion, lider naționalist de extremă dreapta și favorabil curentului „MAGA”, pare că va deveni președinte după turul doi al alegerilor din 18 mai, învingându-l pe centristul pro-NATO și pro-UE, Nicușor Dan.

Leul s-a depreciat lent timp de aproape două decenii, dar Banca Națională a României (BNR) a reușit prin diverse intervenții să împiedice trecerea pragului de 5 lei/euro în ultimii ani.

Această capacitate – sau voință – pare să fi dispărut în această săptămână, comentează FT.

Marți, leul a căzut brusc la 5,09, iar în momentul publicării era deja la 5,124 și în continuare în scădere.

JPMorgan: piața pariază pe o abandonare a flotării controlate

Analiștii JPMorgan opinau, miercuri, că mișcarea este cauzată de un amestec de acoperiri valutare și speculații directe, piețele mizând pe faptul că BNR va fi nevoită să renunțe la regimul de flotare controlată și să lase leul „să navigheze în voia vântului”.

„Credem că mișcările randamentelor implicite din FX reflectă în principal cererea și oferta, precum și fricțiunile în furnizarea de lichiditate pentru participanții offshore. Piața a fost probabil nevoită să absoarbă: 1) acoperiri FX adăugate pentru poziții lungi în obligațiuni românești; 2) finanțare obținută prin swapuri FX pe termen scurt pentru poziții lungi EUR/RON; 3) poziții speculative luate pe ideea unei noi deprecieri a RON.”

Potrivit JPMorgan, BNR nu a ieșit complet din piață, ci permite o depreciere controlată pentru a-și conserva resursele.

Analiștii estimează o „ajustare decentă” a cursului, pe fondul unei „schimbări fundamentale probabil permanente”, și estimează un curs țintă de 5,25 lei/euro. Totuși, avertizează că în jurul acestui prag BNR ar putea interveni pentru a stopa speculatorii.

„BNR permite ca EUR/RON să urce, ceea ce probabil reduce volumul intervențiilor necesare. Mișcarea rămâne gestionată, deci BNR vinde probabil EUR/RON și retrage lichiditate. Nu se poate spune că lichiditatea a trecut deja în deficit din surplusul de 33,8 miliarde lei din martie 2025. Randamentele implicite T/N rămân sub plafonul superior al coridorului de dobândă (7,5%), ceea ce susține această interpretare”, conform JPMorgan.

Speculațiile continuă, dar o „scoatere la tablă” e improbabilă

Deși piețele se așteaptă la o perioadă cu cerere mare de valută și fricțiuni onshore-offshore, JPMorgan nu crede că BNR va merge până la a crea o criză de lichiditate, așa cum s-a întâmplat în criza financiară globală. Experiența anterioară cu astfel de mișcări extreme s-a dovedit negativă pentru creșterea economică.

Totuși, lipsa de transparență privind strategia BNR rămâne o problemă: „Nu putem exclude complet o strângere a lichidității, dar acest lucru este mai probabil abia după ce se produce o ajustare decentă a cursului.”

Concluzia FT este că fondurile speculative atacă din nou regimurile valutare controlate, amintind de perioada anilor ’90.

Citește și: "România este în continuare o ţară stabilă, în care se poate face business serios, asumat", spune ministrul Economiei