Guvernul de coaliție pregătește adoptarea bugetului de stat pentru acest an, proiectul fiind publicat de Ministerul Finanțelor.

Ulterior, documentul va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot.

Într-un mesaj pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a explicat că bugetul este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore pentru stabilitatea finanțelor publice și dezvoltarea economiei.

Potrivit șefului executivului, proiectul se bazează pe 5 direcții principale: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, gestionarea costurilor ridicate ale dobânzilor, eficientizarea administrației publice și consolidarea unei economii mai sănătoase pe termen lung.

Reducerea deficitului bugetar

Prima provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025, echivalentul a 146 de miliarde de lei, la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde de lei.

Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei.

Premierul a subliniat că acest proces nu reprezintă doar un exercițiu contabil al Guvernului, ci un efort al întregii economii și societăți. Reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritizarea cheltuielilor publice și o gestionare mai responsabilă a banilor statului.

Investiții publice de peste 160 de miliarde de lei

În paralel, Executivul dorește să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. În prezent, în România sunt peste 20.000 de proiecte de investiții în diferite stadii de realizare, iar multe dintre acestea au fost contractate peste capacitatea normală de finanțare.

Un obiectiv major îl reprezintă finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

România mai are de atras peste 10 miliarde de euro din PNRR până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august.

Bugetul propus pentru investiții ajunge la peste 160 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 8% din PIB.

Presiunea dobânzilor la datoria publică

Un alt factor care pune presiune pe buget este creșterea costurilor cu dobânzile la datoria publică. Deși dobânzile din piețe au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.

În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Potrivit premierului, această sumă este comparabilă cu valoarea programului de investiții Programul Național Anghel Saligny pe cinci ani sau cu costul construirii autostrăzii București–Pașcani.

Reducerea cheltuielilor de personal

Pentru a crea spațiu bugetar pentru investiții și servicii publice, Guvernul intenționează să reducă cheltuielile de personal din sectorul public și să eficientizeze administrația.

În perioada următoare, ministerele și instituțiile publice vor trebui să își reorganizeze structurile și să realizeze economii. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile curente ale statului vor fi ținute sub control, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile.

Bugetul pentru asistență socială va rămâne în jurul valorii de 250 de miliarde de lei.

Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea unei economii mai competitive, transmite Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că acest lucru presupune creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și încurajarea investițiilor private.

În opinia liderului de la Palatul Victoria, modul în care aceste provocări vor fi gestionate în perioada următoare va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din anii următori.