Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României au ajuns la finele lunii decembrie 2023 la 59,77 de miliarde de euro, în creştere faţă de 46,63 de miliarde de euro, cât erau la 31 decembrie 2022, informează BNR.

Leul s-a apreciat uşor faţă de euro, iar indicele ROBOR la trei luni a scăzut.

"Anul 2023 s-a încheiat, până la urmă, mult mai bine decât l-am anticipat pe parcursul lui, mai ales la începutul lui, dar şi pe parcurs la un moment dat existau multe temeri, legate odată de faptul că inflaţia va fi mai mare decât cea cu care vom închide anul, va fi probabil undeva de 6%, peste 6%, dar nu mult, pe finalul lunii decembrie aşteptăm datele, în următoarele zile. Aveam semne de întrebare legate de creşterea economică pe 2023. Adică, obiectivul Băncii Centrale era să reducă inflaţia, dar să nu ducă economia în recesiune, cum s-a întâmplat în multe alte state din jur, şi în acelaşi timp, să avem grijă ca rezervele valutare să ajungă la acest nivel record istoric, aşa încât stabilitatea financiară şi economică a ţării, mai ales din perspectiva externă, să nu fie pusă deloc sub semne de întrebare. Până la urmă, iată că avem rezultate bune, ceea ce ne creează premise pentru un 2024 rezonabil. N-aş spune că ne aşteptăm la minuni din 2024, şi nu pentru că nu ne pricepem sau colegii mei nu se pricep la prognoze, dar există încă un set mare de incertitudini. Ştiţi, desigur, că avem un nou pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Acesta, dincolo de încercările băncii, va avea un anumit impact inflaţionist pentru primul trimestru din acest an, dar încă nu putem să-l dimensionăm corect. Adică, sigur, important este că el pleacă de la şase şi ceva la sută, cât e inflaţia, probabil în decembrie, şi nu de la şapte sau opt la sută, deci, o dată, el nu va avea o dimensiune foarte mare, dar este şi trebuie să avem certitudinea că inflaţia va fi, cel puţin după acest trimestru, pe un trend descendent. Ăsta este unul din obiective, să închidem anul pe o inflaţie şi mai mică, chiar dacă în trimestru întâi vom avea uşoară creştere. E o mică provocare, dar colegii care lucrează şi urmăresc de multă vreme acest fenomen... sunt încrezător că aşa se va întâmpla, din nou, în contextul în care creşterea economică rămâne. Sunt multe ţări din Uniunea Europeană care, dacă nu au intrat în recesiune, sunt într-o creştere modică", a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, invitatul rubricii "Apel matinal" de la Radio România Actualități.

| Citește și: ROBOR la 3 luni a încheiat anul la 6,22%

"Din fericire, predictibilitatea pentru 2023 a fost în sensul bun, adică cifrele arată mai bine decât am prezis, dar asta, sigur, nu e o garanţie că şi anul acesta se va întâmpla la fel. E o creştere economică, care, cel puţin în 2023, s-a bazat pe investiţii într-o proporţie mai mare, şi aici e şi legătura cu rezervele valutare, pentru că intrările de valută, de exemplu, din fonduri europene sunt la Banca Centrală şi pe baza lor se emit plăţi în lei, fără impact inflaţionist în economie. Deci, a fost o oarecare schimbare de tendinţă în economia românească, să nu avem doar consumul motor de creştere, ba chiar să fie uşor depăşit de investiţii", a adăugat reprezentantul BNR.

"Am văzut, în 2023 - plec de la această perspectivă pentru că e important să vedem ce s-a întâmplat ca să putem să ne facem o imagine asupra viitorului - am avut o scădere uşoară, dar constantă, a cifrelor care vorbesc despre rate. Ne amintim, în 2022 am avut 8,20 la ROBOR, principalul indicator; ne-am dus la 6,20 la finalul acestui an. Sunt două puncte care sunt convins că s-au simţit la nivelul plăţilor ratelor; sunt două puncte procentuale. IRCC, indicatorul care a reintrat în calcul după 2019 pentru calculul ratelor, a avut o evoluţie relativ similară. El de fapt este mai scăzut, pe fond, dar în acelaşi timp respectă evoluţiile ROBOR, cu o anumită întârziere. De câteva luni este la un nivel relativ constant, dar cu siguranţă va mai scădea în perioada următoare, în anul care vine. Nu văd niciun motiv să avem o creştere pentru ROBOR şi nici pentru IRCC, chiar dacă în primul trimestru vom vedea o anumită volatilitate în ceea ce înseamnă inflaţia, chiar uşoare creşteri. Aşadar, să se aştepte la rate mai mici - ca să închid discuţia. Nu foarte mici, pentru că epoca ratelor foarte mici, legate mai ales de ROBOR, s-a încheiat de câţiva ani şi nici nu va reveni, dar mai mici; e evidentă tendinţa", a mai spus Dan Suciu.

"Cursul ne-am învăţat să-l vedem foarte stabil. A fost într-adevăr şi o politică a Băncii Centrale de a avea o stabilitate a cursului de schimb, mai ales într-o perioadă în care toţi ceilalţi indicatori erau destul de volatili şi variau foarte mult şi nu ştiai la ce să te aştepţi, în contextul în care inflaţia creştea. Dar el, în esenţă, cursul, este un indicator care trebuie să varieze. El variază, el spune ceva despre economie, reflectă nişte echilibre. Pe fond, există o presiune pe curs, pentru că importurile, ştiţi, depăşesc exporturile şi atunci necesarul de valută este unul constant destul de mare, dar în acelaşi timp am văzut intrările acestea de valută semnificative în ţară. Ele continuă şi, chiar dacă ne uităm la cursuri ca la un indicator care trebuie să aibă volatilitate, cel puţin în ultima perioadă această volatilitate n-a existat. Sunt uşoare mişcări în jurul cifrelor pe care le avem acum. E greu să faci prognoze pe curs", a punctat purtătorul de cuvânt al BNR.

| Citește și: Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,6% din PIB

Potrivit lui, inflaţia pentru primul trimestru va fi "mai ridicată decât este acum, din cel puţin din două-trei motive. Odată, vedem acest impact pe care politica fiscală îl are şi peste anumite preţuri, accize, TVA în anumite situaţii, impozite mai mari, care va duce la creşteri de preţuri uşoare. Avem, în acelaşi timp, o creştere pe carburanţi, care nu depinde prea mult sau aproape deloc de ceea ce facem noi în ţară, e o influenţă externă puternică şi vedem cauzele, tensiunile din Orientul Mijlociu ş.a.m.d., din păcate, această evoluţie pe preţurile carburanţilor se simte, dar sunt evoluţii care nu pot să întoarcă, sperăm, semnificativ şi puternic trendul de scădere a preţurilor, nu de scădere a preţului, de scădere a inflaţiei. Pentru că trebuie să înţelegem un lucru, atunci când scade inflaţia, de fapt, nu scad preţurile, ritmul lor de creştere este unul redus. Dar este foarte important să fie un ritm redus (...) Când vorbeşti pe cifrele de statistică, salariile au crescut, când viaţa devine, de fapt, uşor mai grea. Dar aşa este, cifrele salariale, creşterile salariale au fost peste creşterile inflaţiei. În consecinţă, puterea de cumpărare, că ne place sau nu ne place să acceptăm acest lucru, a crescut în România chiar şi în ultimul an. [Prețurile] nu se vor micşora, dar nici salariile noastre nu se vor micşora, decât în cazuri individuale, evident, dar pe fond, salariile nu scad nici ele, deci, această paralelă ea există. Important este ca puterea de cumpărare, adică, ritmul de creştere a salariilor să fie peste ritmul de creştere a preţurilor, aşa încât puterea de cumpărare să fie în creştere, fără ca această evoluţie să ducă la inflaţie, pentru că dacă proporţia nu se respectă şi nu e bună şi nu e corectă între creşterile salariale şi ceea ce se întâmplă cu preţurile în piaţă riscăm să avem inflaţie", a conchis Dan Suciu.